ȘTIINȚĂ

Poate părea ciudat ca încrucișarea lui Homo Sapiens cu membrii unei specii pe care, probabil, chiar noi am împins-o către extincție, să fi oferit avantajul decisiv pentru supraviețuirea rasei umane. Și totuși, Peter Parham, profesor de microbiologie la Royal Society din Londra, susține că oamenii nu ar fi reușit să se adapteze atât de rapid condițiilor aspre din emisfera nordică dacă nu ar fi adăugat genomului lor trăsături neanderthaliene.

O echipă mixtă formată din cercetători de la Universitățile din Manchester și din Bristol, precum și din cadrul Laboratoarelor Naționale Sandia, a detectat în premieră niște intermediari chimici invizibili, așa-numiții „Criegee biradicals” – radicali liberi cu câte doi electroni neîmperecheați , numiți după chimistul german Rudolf Cregee care i-a ipotetizat în anii ’50.

Echipele de cercetători de la CERN care operează acceleratorul de particule LHC vor creşte nivelurile de energie care cauzează ciocnirile protonilor, cu scopul confirmării sau infirmării existenţei bosonului Higgs.

O expediție condusă de la cercetătorii Chapurukha M. Kusimba de la Field Museum, Chicago,  și Sloan R. Williams de la Universitatea din Illinois, a scos la la lumină o monedă chineză,  veche de circa 600 de ani, pe insula keniană Manda, dovedind că o punte comercială a existat între cele două state cu mult înainte ca europenii să exploreze teritoriile africane.

Dacă am vorbi despre bucătăria franceză, cea mai renumită bucătărie din lume, nu am putea să o disociem de ceea ce înseamnă două dintre simbolurile sale, croissantele și cafeaua cu lapte servite la orice mic dejun și nu numai. Puțini știu însă că istoria acestor două preparate își are o cu totul altă origine decât în cultura ce a dat „coq au vin”, „bouillabasse” sau „creme brulle”. O istorie pe cât de neobișnuită pe atât de interesantă.