ȘTIINȚĂ

Cercetătorii Laboratorului Național de Fizică din Marea Britanie au dezvoltat o tehnologie care le permite măsurarea foarte precisă a constantei Planck. Această realizare marchează un pas important în sensul schimbării definiției kilogramului – de la un aliaj de platină și iridiu, la o constantă imuabilă a naturii.

Potrivit unui studiu al cercetătorilor ruşi de la Institutul de Biofizică Celulară, publicat în PNAS, aceştia au reuşit să crească plante dintr-un fruct îngropat în permafrostul siberian de către veveriţe, în urmă cu 30.000 de ani.

În căutarea unor surse de hrană mai ecologice, care să nu presupună sacrificarea animalelor, cercetătorii Universităţii Maastricht, din Olanda, au folosit celule stem pentru crearea de ţesut muscular. Următorul pas, peste câteva luni: hamburger-ul de laborator.

Cititorii noștri știu deja foarte bine că ne bucură de fiecare dată să promovăm tineri români angajați în proiecte îndrăznețe și ambițioase, ale căror eforturi au fost sau au potențialul de a fi recunoscute în cele mai înalte foruri științifice și nu numai. Un astfel de caz este cel al echipei Xprojects, fondată în urmă cu patru ani de tânărul inginer Theodor Milian.

Echipele de cercetători de la CERN care operează acceleratorul de particule LHC vor creşte nivelurile de energie care cauzează ciocnirile protonilor, cu scopul confirmării sau infirmării existenţei bosonului Higgs.

Potrivit operatorului centralei, compania Tokyo Electric Power (TEPCO), deşi nu prezintă un pericol iminent, unul dintre cele trei termometre ale reactorului 2 al centralei nucleare Fukushima Daiichi a indicat o încălzire graduală a acestuia peste limite.

José Luis Sanchidrián, de la Universitatea din Cordoba, Spania, a descoperit în Malaga, Spania ceea ce ar putea reprezenta cele mai vechi picturi rupestre cunoscute, posibil realizate chiar de oamenii de Neanderthal.

Un genom reconstruit din osul unui deget vechi de 30.000 de ani provenind de la un Denisovan – specie hominidă dispărută - conține mai puține erori decât genoamele generate cu ajutorul mostrelor prelevate de la persoane aflate încă în viață.

După ce în urmă cu două zile era anunţat succesul operaţiunii cercetătorilor ruşi de foraj  în gheaţa Antarcticii către Lacul Vostok, directorul programului rus, Valery Lukin, a declarat pentru revista Nature că acest anunţ este prematur.

Au trecut mai mult de șapte zile de când cercetătorii ruși care se pregăteau să exploreze lacul Vostok, situat în Antarctica și considerat cel mai misterios lac al planetei, nu au mai intrat în legătură cu tovarășii lor americani, aflați de asemenea pe continentul înghețat.