ȘTIINȚĂ

Poate că mai mulți dintre noi s-au gândit dinainte la o asemenea inovație dar - și nu vine ca un șoc - japonezii sunt cei care au dat viață conceptului. Este vorba despre tuburi de spray pline cu spumă rece ca gheața, care țin loc de aer condiționat și răcesc trupul, menajând, implicit, planeta.

Datele adunate de telescopul spațial Integral (International Gamma-Ray Astrophysics al Laboratory) al ESA arată că așa-numita „granulozitate” a structurii spațiului, prevăzută de teoriile gravitației cuantice, trebuie să fie mult mai „fină” decât se credea.

Prin Proiectul Biodiversității Ombilicale, derulat în cadrul Universității de Stat din North Carolina, în Raleigh, oamenii de știință care au analizat 95 de mostre de țesut ADN recoltate din regiunile ombilicale ale mai multor donatori voluntari au descoperit 1.400 de legături bacteriene diferite, dintre care 662 de tipuri de microbi aparent necatalogate încă.

Pot câteva mici creaturi gelatinoase să provoace închiderea a două reactoare nucleare? Pe cât se pare, da. S-a întâmplat în Scoția.

Bartosz Grzybowski, chimist și fizician al Universității Northwestern, din Chicago, SUA și echipa sa de experți susțin că au făcut o descoperire ce contrazice convingerile de ani buni ale oamenilor de știință referitor la cauzele generării de electricitate statică. Nu ar fi vorba, spun ei, despre o încărcare electrică la suprafața obiectelor în urma frecării, ci chiar de un transfer de mici cantități de materie.

În laboratoarele de la Duke University, Statele Unite, cercetătorii experimentează un nou material capabil să cofere obiectelor invizibilitate. Numai că, de această dată nu se pune problema de a ascunde obiecte vederii, ci auzului, prin devierea traseului undelor sonore.

Cercetătorii germani au stabilit un nou record pentru cel mai puternic câmp magnetic obținut vreodată, în cadrul Laboratorului High Magnetic Field, din Dresda (HZDR).

Se pare că da. Fără să ne dăm seama, am putea fi capabili să detectăm în mod natural câmpul magnetic al Pământului, grație unui compus chimic prezent în aparatul nostru ocular. Sau, cel puțin, reușeam acest lucru cândva în trecut.

Biologii studiază de zeci de ani fenomenul divizării celulelor. Totuși, mecanica acestui proces de separare și înmulțire a vieții a rămas întotdeauna un mister.

Poate părea ciudat ca încrucișarea lui Homo Sapiens cu membrii unei specii pe care, probabil, chiar noi am împins-o către extincție, să fi oferit avantajul decisiv pentru supraviețuirea rasei umane. Și totuși, Peter Parham, profesor de microbiologie la Royal Society din Londra, susține că oamenii nu ar fi reușit să se adapteze atât de rapid condițiilor aspre din emisfera nordică dacă nu ar fi adăugat genomului lor trăsături neanderthaliene.