Tehnică&Inventică

Descoperirea unei  metode de îmbunătăţire şi reglare a conductivităţii termice a materialelor, considerată până acum ca o valoare fixă, ce nu poate fi ajustată, poate sta la baza dezvoltării de noi mijloace de răcire a dispozitivelor electronice şi a laserelor.

Centralele nucleare sunt amplasate în apropierea surselor de apă, apă care este folosită pentru răcirea deșeurilor radioactive. De aceea, apa contaminată cu material radioactiv este adesea una dintre problemele cele mai grave pe care le ridică aproape orice dezastru nuclear.

Cei de la Nikon au şocat lumea fotografică în 1970, când, la expoziţia Photokina, au prezentat o lentilă „ochi de peşte” extremă, cu o greutate de peste 5 kg, ce oferea un câmp vizual de 220 grade.

Cu puțin timp înainte ca Felix Baumgartner (43 de ani) să scrie istorie în lumea aerospațială, încercând să devină prima persoană care depășește viteza sunetului în cădere liberă, coordonatorul echipei medicale a proiectului Red Bull Stratos dr. Jonathan Clark ne dezvăluie cele necesare pentru asigurarea succesului acestei inițiative și întoarcerea pilotului în siguranță pe pământ.

Materialele tipice „pelerinelor invizibile” pot ascunde acum mici microfoane atașate pe un perete și aceasta indiferent de lungimile de undă vizibile cu ochiul liber.

În general, elevii sunt instruiți ca în cazul unui cutremur să se ghemuiască sub bănci, pentru a nu fi răniți de eventualele dărâmături. Dar, chiar dacă o bancă din lemn poate apăra un individ împotriva unor fragmente de tencuială sau de sticlă, cu siguranța nu va rezista sub greutatea unor bucăți mari de beton sau de oțel. De aceea, a fost inventată „banca anti-cutremur”, care poate absorbi impactul cu un corp având masa de până la o tonă.

Inginerii Universității Wake Forest, din North Carolina, SUA, au dezvoltat o alternativă a iluminatului la scară largă printr-o nouă tehnologie care elimină toate slăbiciunile becurilor și neoanelor clasice: lumina produsă nu licăre, iar dispozitivul care o generează este incasabil și neperisabil.

Cercetătorii Laboratorului Cavendish, din cadrul Universității Cambridge, coordonați de dr. Easan Sivaniah, au dezvoltat o nouă metotă de a crea materiale nanoporoase ce au potențiale aplicații în multe arii de activitate, de la purificarea apei și până la senzorii chimici.

Corey Hewitt și o echipă de specialiști a Centrului pentru Nanotehnologie și Materiale Moleculare, din cadrul Universității Wake Forest, SUA, au creat o țesătură termoelectrică, denumită „Power Felt” (în traducere aproximativă „Fetru Electric”), ce este capabilă să creeze electricitate din variațiile termice.

O echipă de ingineri, coordonată de specialistul în materiale Dan Li, de la Universitatea Monash, din Clayton, Australia, a pus bazele unei noi forme de grafen super-elastice capabilă să-și susțină de până la 50.000 de ori propria greutate, să revină la forma inițială în urma unei compresii de până la 80% din vomulul său și care este mult mai puțin densă decât majoaritatea materialelor pe bază de metal comparabile cu ea.