Tehnică&Inventică

Ironia focului este că ne poate fi cel mai bun prieten și totodată cel mai mare dușman. Atunci când ne scapă de sub control și degenerează în incendiu, focul se transformă într-un inamic aprig ce distruge bunuri și vieți, fără discriminare.

Compania americană specializată în comunicațiile wireless (fără fir) Qualcomm a lansat la începutul acestei luni concursul Tricorder X PRIZE, prin care va recompensa cu 10 milioane de dolari acel om de știință, sau acea echipă de cercetare, care va reuși să creeze un dispozitiv wireless portabil similar Tricordere-lor din Star Trek, capabil să monitorizeze sănătatea unei persoane și să-i stabilească diagnosticul în caz de îmbolnăvire.

Cu ajutorul fizicii cuantice şi al nano fizicii cercetătorii Institutului Niels Bohr au descoperit o nouă metodă de răcire a membranelor semiconductorilor, cu lumină laser. În mod paradoxal, noua tehnică de răcire se face prin încălzirea materialului. Cu ajutorul laserului, cercetătorii au răcit fluctuațiile membranelor semiconductorilor până la -269 grade Celsius.

Compania germană de cercetare NEK a construit așa-numitul Sistem de Camere Orbitale OrcaM, care, prin simpla introducere a unui obiect în interiorul „sferei sale de reconstrucție”, creează un model digital tridimensional aproape perfect al obiecteului fizic analizat.

La prima vedere, Insta-Fire pare doar un alt tip de iasca ușor inflamabilă de tipul celor pe care le comercializează toate magazinele de camping și supraviețuire. Totuși, produsul cu pricina oferă o serie de avantaje suplimentare, care îl și urcă în capul listei produselor de gen.

Aproape toți cei care au călătorit cu avionul în ultimii 5 ani au avut neplăcerea de a fi nevoiți să își abandoneze cel puțin un recipient cu lichid în punctul de control vamal al unui aeroport, pe motiv că ar fi conținut peste 100 ml de substanță.

În 1871, fizicianul scoțian James Clerk Maxwell intuia că lumina exercită o forță pe orice suprafață de care se lovește. Această presiune de tip radiație a fost descoperită experimental 30 de ani mai târziu și, de atunci, a devenit o forță extrem de importantă, exploatată acum în sisteme precum pânzele solare și răcirea cu laser a mostrelor atomice și moleculare.

Durdu Guney, profesor de inginerie electrică și computere în cadrul Universității Tehnologice din Michigan, lucrează la crearea unei „superletinle” pe bază de metamateriale – o mult-râvnită lentilă perfectă din punct de vedere optic, capabilă să întrebuințeze lumina vizibilă pentru a face observabile de către ochiul uman obiecte nu mai mari de 100 de nanometri. Într-o zi, o astfel de tehnologie ar putea fi încorporată în smartphone-uri.

Până acum, știința invizibilității, mai exact a nedetectabiliății, s-a răsfrânt asupra mediilor deja obscure, precum cerul nopții, sau adâncurile oceanice. Mai nou, inginerii produc materiale capabile să ascundă orice obiect aflat în plin câmp vizual. În loc să curbeze lumina spre interior, așa cum fac apa și sticla, aceste metamateriale optice o curbează în exterior, ghidând fotonii pe lângă un obiect așa cum apa unui râu ocolește piatră.

O echipă de fizicieni din Germania, condusă de Jochen Feldmann și de Andrey Lutich, de la Universitatea Ludwig-Maximilians din Munchen, a dezvoltat prima „nano-ureche” din lume, capabilă să detecteze sunete la scară microscopică. Sensibilitatea acustică a dispozitivului este estimată la șase grade de magnitudine peste capacitățile auzului uman.