Genetică

Nu este nici pe departe o glumă. Din urină, prin tehnici de inginerie genetică au fost obținuți neuroni funcționali.

Stimulând celulele astfel încât să manifeste telomeraza, enzima suspectată că ar încetini ceasul biologic, cercetătorii Centrului Național Spaniol de Studiu Oncologic (CNIO) au reușit să prelungească durata de viață a șoarecilor cu 24%, printr-un singur tratament genetic.

Ötzi, botezat și Omul Ghețurilor, celebra mumie descoperită în Alpii italieni în 1991, a fost considerat, pe baza unor studii genetice preliminare, un urmaș al unei populații restrânse din Sardinia, populație care ar fi migrat pe continent acum circa 5.300-5.500 de ani.

Lupta cu moartea este una pe care oamenii nu au câștigat-o niciodată în istoria speciei noastre, deși cercetătorii ne anunță de ceva vreme că omul care va trăi 1.000 de ani s-a născut deja pe Terra. Însă nu perspectiva morții individuale este cea pe care o propun pentru o discuție cu cititorii ci pe cea care privește viitorul întregii noastre specii.

O echipă de geneticieni condusă de profesorul Melissa Rolls, de la Universitatea Publică din Pennsylvania, a identificat o genă asociată cu regenerarea celulelor nervoase depreciate.

Potrivit controversatului genetician american dr. Craig Venter, lumea ar putea asista, în curând, la manifestarea primelor exemplare de viață sintentică – organisme artificiale construite în laborator, ce vor avea trăsături originale și nu vor fi doar niște copii ale celulelor existente.

Pentru a realiza acest lucru asupra fetusului aflat în pântec, au fost prelevate mostre de sânge de la mamă şi  mostre de salivă de la tată. Scopul studiului, publicat în Science Translational Medicine, este testarea sigură și neinvazivă a fetuşilor de eventuale afecţiuni genetice.

Cu circa 100.000 de ani în urmă, rasa umană se afla în pragul extincției. Blocată în Africa, populația noastră se rarefiase până la mai puțin de 10.000 de membri. Și totuși, în câteva zeci de mii de ani, am început să ne răspândim prin lume și să ne înmulțim.

Cercetătorii Universităţii din Edinburgh, Scoţia, au descoperit rolul genei numită Katnal1 în maturizarea spermatozoizilor. Descoperirea poate duce la dezvoltarea unui nou sistem de contracepţie masculină, care să fie utilizată în locul celei bazate pe controlul producţiei de hormoni.

În cadrul unui studiu publicat în PNAS, cercetătorii Universităţii din Austin, Texas şi cei ai Washington State University au observat, la animalele ai căror strămoşi fuseseră expuşi la agenţi contaminanţi, reacţii crescute la factorii de stres, concluzionând că rezistenţa fiecăruia la stres este în bună măsură o caracteristică moştenită.