Medicină

În cadrul unor teste clinice realizate recent în Japonia, un nou plasture solubil a administrat în organismul uman substanța vaccinului antigripal tot atât de eficient pe cât o poate face o injecție, fără a fi însă invaziv, dureros și însoțit de riscuri, ca aceasta din urmă.

Defectele cronice de vindecare a pielii reprezintă unul dintre cele mai mari obstacole în calea bunăstării multor persoane, afectând circa 2-5% din populația planetei.

Potrivit oamenilor de știință ai Laboratorului Tatonetti din cadrul Columbia University Medical Center, data nașterii unui individ are un impact semnificativ asupra predispoziției acestuia de a manifesta anumite afecțiuni pe parcursul vieții.

Adesea, accidentele de tot felul provoacă în rândul victimelor, cu excepția rănilor vizibile, și hemoragii la nivelul organelor interne, de multe ori cauzatoare de moarte. În curând, astfel de situații vor putea fi remediate prin administrarea unei injecții cu nanoparticule care caută sursa sângerării din organism și determină formarea de cheaguri, salvând viața pacienților.

Ele ar putea fi folosite pentru a înlătura principala cauză de deces în țările dezvoltate – afecțiunile cardiace.

Oamenii de știință au descoperit o componentă cheie a unei rețele cerebrale complexe din creierul uman, care controlează și poate inhiba senzația de foame. La șoarecii înfometați, acest circuit simulează sațietatea. Descoperirea ar putea conduce la obținerea unor medicamente folositoare în cazul dietelor la oameni.

Scleroza multiplă este o tulburare autoimună care determină componente ale sistemului imunitar să atace mielina - strat care înconjoară axonii neuronilor - la nivel cerebral și vertebral. Prin urmare, majoritatea medicațiilor folosite pentru prevenirea acestui fenomen sunt direcționate către sistemul imunitar. Un nou tratament ar putea folosi acum o abordare diferită: vizarea celulelor stem deja prezente în sistemul nervos al pacienților.

Revista Știință&Tehnică, în parteniat cu Institutul Max Plancktos, anunță astăzi prima operațiune de clonare umană reușită din România. Cercetătorii de la faimosul institut german au reușit, în cadrul unui experiment secret desfășurat în țara noastră, prima clonare românească umană. Subiectul acesteia a fost colegul nostru, jurnalistul și povestitorul de știință Cristian Român.

O echipă de biochimiști americani a descoperit o modalitate prin care să echipeze ochii unui voluntar uman cu abilitatea de a vedea în întuneric. Odată supus experimentului, individul a reușit să distingă imagini în întuneric absolut, pe o distanță de peste 50 de metri, timp de câteva ore.