Neuroștiințe

Potrivit studiului realizat de cercetătorii de la Universitatea Pittsburgh, publicat în „Proceedings of the National Academy of Sciences\", la adolescenți, activitatea din striatumul dorsal, zonă cerebrală implicată în procesele senzoriale și motorii, predomină asupra celei din nucleul accumbes, care la adulți are un rol de „curea de transmisie” a sfaturilor înțelepte provenite din cortexul prefrontal și amigdală.

O echipă de cercetători neurologi de la Cold Spring Harbor Laboratory, din New York, SUA, condusă de prof. Pavel Osten, a dezvoltat o nouă tehnică de creare a imaginilor întregului creier, după ce au efectuat experimente pe creiere de şoareci.

Potrivit specialiștilor, depresia, schizofrenia și demența degenerativă de tip Alzheimer au toate în comun, probabil, un hipocamp micșorat. Acum, un medicament nou, care a început să fie testat recent pe oameni, promite să readucă la dimensiuni normale acea parte a creierului.

Celulele gliale nu contenesc să-i surprindă pe neurocercetători: un nou studiu realizat la Universitatea Tel Aviv (TAU) a demonstrat rolul crucial jucat de acestea pentru plasticitatea cerebrală, la rândul ei fundamentală pentru toate funcțiile de adaptare, învățare și memorie.

Dacă cei de la Apple, Google sau Microsoft au creat dispozitive controlate de voce sau, după caz, de mişcările corpului, cei de la IBM merg mai departe şi vor să introducă pe piaţă, până la sfârșitul lui 2016, computere şi telefoane controlate direct de puterea minţii umane.

Un studiu al cercetătorilor Colegiului Medical Baylor, din Houston, coordonat de neurologul Mauro Costa-Mattioli, a conchis că inhibarea unei molecule –denumită PKR- din creierele șoarecilor a îmbunătățit vizibil funcția de memorare, precum și abilitățile de învățare ale rozătoarelor.

Oamenii de știință de la Boston University și de la ATR Computational Neuroscience Laboratories, din Kyoto, au preluat în premieră „frâiele” mecanismului de învățare din creierul uman, inducându-i acestuia un anumit comportament prin stimularea unor tipare cerebrale.

Cu ocazia întâlnirii anuale a Societăţii Radiologice din America de Nord, cercetătorii Universităţii de Medicină din Indiana, SUA, au prezentat un studiu efectuat pe tineri, potrivit căruia, după o săptămână în care au jucat jocuri video violente, creierele acestora au prezentat schimbări în regiunile asociate cu controlul cognitiv şi emoţional.

Potrivit unui studiu efectuat în cadrul Universităţii de Medicină Ohio, se pare că da. Studiul nu se doreşte însă a fi unul pro abstinenţă în perioada adolescenţei, în cazul oamenilor astfel de efecte nefiind demonstrate încă, ci doar la hamsteri.

Un studiu efectuat recent a demonstrat că adresarea unui simplu „mulţumesc”, fie pe cale orală, fie în scris, declanşează eliberarea unor substanţe chimice în creier, ce fac nivelurile de cortisol, cunoscut ca hormon al stresului, să scadă vertiginos. Mulţumirile trebuie însă să fie sincere, nu ne putem păcăli organismul prin „mulţumiri de complezenţă”.