Neuroștiințe

Mintea umană și funcționarea creierului fac obiectul unei categorii aparte de științe, numite generic neuroștiințe. Dintre acestea, cele mai importante sunt neurobiologia, psihobiologia, neuropsihologia, psihofizilogia și alte științe relativ noi – prima societate dedicată specialiștilor a apărut de-abia în 1970, când specialiștii din domeniul medicinii au realizat că funcționarea creierului uman este mult prea complexă pentru a fi rezolvată doar prin mijloacele specifice medicinii clasice.

Mai nou, se dezvoltă subdomeniul neuroștiințelor cognitive, care își propun integrarea psihologiei cognitive cu psihofiziologia sau psihobiologia. Iar lumea științifică este de acord că vorbim, de fapt, de un domeniu care se pretează unei abordări interdisciplinare, patologia sistemului nervos fiind combinată cu psihologia cognitivă, cu neuroevoluționismul sau cu genetica.

Practic, obiectivul principal care este urmărit prin neuroștiințe este de a înțelege exhaustiv cum funcționează creierul, mintea, procesele cognitive, subconștientul, etc. Odată rezolvate aceste mistere, oamenii de știință consideră că va deveni mult mai ușor să înțelegem și să rezolvăm și afecțiunile la nivel neuronal și cerebral. De aceea este un domeniu extrem de incitant din punct de vedere științific și care pune mari provocări cercetătorilor prin dificultatea pe care o presupune crearea unor dispozitive și tehnologii potrivite.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Neuroștiințe

Ce stres, viața la oraș!

Cercetătorii de la Central Institute of Mental Health (Universitatea Heidelberg, Germania) și de la Douglas Mental Health University Institute (Universitatea McGill, Montreal, Canada) au demonstrat că stresul la care sunt supuși locuitorii marilor orașe afectează – în mod cronic – activitatea a două arii cerebrale corelate, dar implicate în emoții de tip diferit.

„Dansul” neuronilor

Două studii realizate de cercetătorii de la Universitatea Yale și de la Weill Cornell Medical College au permis „demascarea” detaliilor procesului complex care reglează fluxul de neurotransmițători  între neuronii creierului. Este vorba despre „un dans” al mesajelor chimice foarte sofisticat, în care pierderea „ritmului” provoacă disfuncții neurologice și psihiatrice.

Leșinul în 3D

Pentru prima oară, un grup de cercetători a reușit să filmeze ce se întâmplă în creier în momentul pierderii cunoștinței.

Creierul, un sistem de telecomunicații

Adaptând metodologia de cercetare utilizată în telecomunicații la studiul creierului, cercetătorii canadieni au au descoperit că timpul scurs între emiterea unui mesaj și altul este reprezintă un indicator valid al activității ariilor cerebrale.

De ce mâncăm și atunci când nu ne este foame?

O echipă de neurologi de la Institutul Max Planck a demonstrat pentru prima oară efectul direct al insulinei asupra circuitelor cerebrale ale recompensei. Implicarea acestor circuite neuronale ar putea explica de ce le este atât de greu persoanelor obeze să reziste tentațiilor culinare.

Un medicament pentru uitare?

Cercetătorii Universității din Montreal susțin că medicamentul denumit metirapon reduce capacitatea creierului de a retrăi sentimentele negative asociate cu amintirile dureroase. Altfel spus, evocarea sau rememorarea acestora din urmă de către pacient este, pur și simplu, blocată.

Storm, copilul care va alege dacă e băiat sau fată

Deocamdată, nimeni nu cunoaște sexul acestui copil canadian: părinții lui vor să-i ofere posibilitatea de a-și alege singur orientarea sexuală, neinfluențat de normele sociale. Până una alta, decizia celor doi a declanșat un val de polemici.

Viziunea asupra liberului arbitru influențează decisiv activitatea cerebrală

Atunci când indivizii acceptă ideea absenței liberului arbitru, sunt șanse mari ca organele lor de gândire lor să își reducă rata de funcționare.

Neuromarketing – știința care va revoluționa legile comerțului

Sociologi și neurologi europeni derulează în prezent, în cadrul Universității Oxford, din Londra, un studiu asupra “neuromarketingului”, un domeniu relativ recent de analiză a consumatorului și a pieței, care folosește imagistica și tehnologiile de măsurare cerebrală pentru a studia procesele neuronale care determină alegerile cumpărătorilor.

Prima țigară? Pentru creier este ca o doză de cocaină

Pentru o anumită zonă din creier, între nicotină și cocaină nu există nicio diferență, cel puțin în cazul primei țigări. A demonstrat-o un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Chicago, care și-au propus să elucideze mecanismul dependenței.