Neuroștiințe

Mintea umană și funcționarea creierului fac obiectul unei categorii aparte de științe, numite generic neuroștiințe. Dintre acestea, cele mai importante sunt neurobiologia, psihobiologia, neuropsihologia, psihofizilogia și alte științe relativ noi – prima societate dedicată specialiștilor a apărut de-abia în 1970, când specialiștii din domeniul medicinii au realizat că funcționarea creierului uman este mult prea complexă pentru a fi rezolvată doar prin mijloacele specifice medicinii clasice.

Mai nou, se dezvoltă subdomeniul neuroștiințelor cognitive, care își propun integrarea psihologiei cognitive cu psihofiziologia sau psihobiologia. Iar lumea științifică este de acord că vorbim, de fapt, de un domeniu care se pretează unei abordări interdisciplinare, patologia sistemului nervos fiind combinată cu psihologia cognitivă, cu neuroevoluționismul sau cu genetica.

Practic, obiectivul principal care este urmărit prin neuroștiințe este de a înțelege exhaustiv cum funcționează creierul, mintea, procesele cognitive, subconștientul, etc. Odată rezolvate aceste mistere, oamenii de știință consideră că va deveni mult mai ușor să înțelegem și să rezolvăm și afecțiunile la nivel neuronal și cerebral. De aceea este un domeniu extrem de incitant din punct de vedere științific și care pune mari provocări cercetătorilor prin dificultatea pe care o presupune crearea unor dispozitive și tehnologii potrivite.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Neuroștiințe

Chimia dulce a răzbunării

Aparent, nu este nevoie de explicații științifice pentru gustul plăcut al răzbunării. Pare firesc să strigăm de bucurie pe străzi atunci când un om detestat de o lume întreagă moare. Și totuși, satisfacția pe care o simțim atunci când un personaj negativ își primește pedeapsa este tributară reacțiilor chimice la nivel cerebral și perfect măsurabilă.

A fost fotografiat creierul în timp ce învață

Oamenii de știință au fotografiat creierul „în acțiune”, în timp ce ce învață lucruri noi, și au descoperit că acesta se modifică creându-și niște circuite în toată puterea cuvântului, prin care „călătoresc” amintirile.

Neuropsina, „secretul” anxietății

Un traseu biomolecular esențial în traducerea semnalelor de stres din mediu în comportament anxios a fost identificat de o echipă de cercetători din Marea Britanie.

Încăpățânarea este înscrisă-n gene

Variații genetice specifice determină măsura în care o persoană își păstrează propriile păreri și credințe chiar și atunci când ele sunt contrazise de experiență, iar modul în care experiența influențează gândirea este legat de sensibilitatea la dopamină a cortexului prefrontal și a corpului striat din ganglionii bazali.

Modelul virtual al creierului se apropie de a fi complet

Un model complex  al creierului va fi realizat pe computer după ce neurologi ai Colegiului Universitar din Londra au reușit să cartografieze, în premieră, atât sinapsele, cât și mecanismele de funcționare ale celulelor nervoase cerebrale.

Conservator sau liberal, după cum vrea creierul!

Potrivit unui studiu apărut recent în revista Current Biology, „coloratura” politică a fiecăruia dintre noi depinde de mărimea anumitor zone ale creierului. Amigdala este de dreapta, iar cortexul anterior de stânga.

Drogurile psihedelice reduc fluxul sanguin cerebral și întrerup sinapsele

Dintotdeauna, adepții drogurilor psihedelice au catalogat ca “deschizătoare de minți” efectele acestor substanțe halucinogene. Ei sunt primii care ar trebui să afle că psilocibina – ingredientul activ din ciupercile magice – scade fluxul sanguin la nivel cerebral și afectează importante conexiuni între regiuni ale creierului responsabile de percepție și cogniție.

A fost creat computerul care poate fi controlat mental

O echipă de cercetători a Universității din Washington a inventat un sistem de calcul ce răspunde la comenzi mentale. Conceptul i-ar putea ajuta, într-o zi, pe cei cu probleme locomotorii sau de vorbire.

Creierul, modificat chimic pentru a iubi

Potrivit cercetătorului  William C. Mobley de la Universitatea California, în circa 20 de ani oamenii de știință vor putea interveni asupra emoțiilor umane, acționând în cortexul cerebral, la nivelul sistemului limbic.

Epidemia tinerilor narcisiști

Un psiholog de la Universitatea San Diego trage semnalul de alarmă: un adolescent din trei suferă de narcisism. Cauzele? Cultul imaginii și internetul.