Neuroștiințe

Mintea umană și funcționarea creierului fac obiectul unei categorii aparte de științe, numite generic neuroștiințe. Dintre acestea, cele mai importante sunt neurobiologia, psihobiologia, neuropsihologia, psihofizilogia și alte științe relativ noi – prima societate dedicată specialiștilor a apărut de-abia în 1970, când specialiștii din domeniul medicinii au realizat că funcționarea creierului uman este mult prea complexă pentru a fi rezolvată doar prin mijloacele specifice medicinii clasice.

Mai nou, se dezvoltă subdomeniul neuroștiințelor cognitive, care își propun integrarea psihologiei cognitive cu psihofiziologia sau psihobiologia. Iar lumea științifică este de acord că vorbim, de fapt, de un domeniu care se pretează unei abordări interdisciplinare, patologia sistemului nervos fiind combinată cu psihologia cognitivă, cu neuroevoluționismul sau cu genetica.

Practic, obiectivul principal care este urmărit prin neuroștiințe este de a înțelege exhaustiv cum funcționează creierul, mintea, procesele cognitive, subconștientul, etc. Odată rezolvate aceste mistere, oamenii de știință consideră că va deveni mult mai ușor să înțelegem și să rezolvăm și afecțiunile la nivel neuronal și cerebral. De aceea este un domeniu extrem de incitant din punct de vedere științific și care pune mari provocări cercetătorilor prin dificultatea pe care o presupune crearea unor dispozitive și tehnologii potrivite.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Neuroștiințe

Hormonul fericirii hrăneşte memoria umană

Hormonul fericirii numit dopamină îmbunătăţeşte memoria de lungă durată, potrivit rezultatelor studiului unei echipe de specialişti coordonată de Emrah Duzel, neurocercetător la Centrul German pentru Afecţiuni Neurodegenerative şi la Universitatea din Magdeburg.

Ce se întâmplă cu sufletul după moartea corpului? Cercetătorii au o...

„Cred că ceea ce numim conștiință, sau precursoarea sa imediată proto-conștiință, a existat în Univers dintotdeauna, poate încă de la Big Bang”, susține Dr. Stuart Hameroff - profesor emerit al Departamentului de Anesteziologie și Psihologie și director al Centrului de Studii asupra Conștiinței, ambele în cadrul Universității din Arizona – într-un episod recent difuzat al emisiunii „Prin Gaura de Vierme”, difuzată de postul TV Science.

Iată de ce paralizăm în timpul somnului și de ce este...

Potrivit neurologilor de la universitățile Toronto și California, paralizia temporară a mușchilor scheletici în timpul somnului REM este provocată de activitatea cumulată a două sisteme chimice cerebrale importante – receptorii ionotropici și metabotropici. Descoperirea i-ar putea ajuta pe cercetători să înțeleagă mai bine tulburările de somn manifestate prin fenomene ca narcolepsia, bruxismul și altele.

Rapamicina sporește capacitățile cognitive ale șoarecilor tineri

Competențele cognitive precum învățarea și memoria se diminuează direct proporțional cu vârsta pentru toți indivizii, declinul căpătând valențe tragice prin manifestarea maladiei Alzheimer, tot mai des întâlnită la pacienții umani.

Experimentele demonstrează că putem învăța în timpul somnului

Se estimează că o persoană obișnuită își petrece mai mult de 200.000 de ore din viață dormind. Cum ar fi, oare, să putem folosi tot acest timp făcând ceva pentru noi înșine, de care poate nu avem timp în starea de veghe, ca, de exemplu, să învățăm ceva nou, precum stăpânirea unui instrument sau a unei limbi străine?

De ce sunt oamenii – chiar și cei inteligenți – proști?

Potrivit dicționarului englez-român disponibil la adresa www.hallo.ro, termenul „bias” este echivalat în limba noastră cu noțiuni precum: „confuzie”, „eroare sistematică”, „înclinare”, „părtinire”, „polarizare”, „predilecție”, „preconcepție”,„ tendință”.

Condiţiile de mediu influenţează rezistenţa la stres a urmaşilor

În cadrul unui studiu publicat în PNAS, cercetătorii Universităţii din Austin, Texas şi cei ai Washington State University au observat, la animalele ai căror strămoşi fuseseră expuşi la agenţi contaminanţi, reacţii crescute la factorii de stres, concluzionând că rezistenţa fiecăruia la stres este în bună măsură o caracteristică moştenită.

Învaţă cum să citeşti cu o viteză de 25.000 de cuvinte...

În weekendul 26 - 27 mai 2012, Connie Larkin, instructor certificat Learning Strategies şi Executive Coach, va organiza la Bucureşti un nou Curs de Fotocitire (PhotoReading).

Metoda „plătiți cât vă lasă inima” este o strategie câștigătoare

O echipă de cercetători americani a testat metoda „prețului la liberă alegere” în cadrul a trei experimente diferite într-un parc de distracții tematic, iar rezultatele s-au dovedit promițătoare, dar și neașteptate.

Sunteţi dependenţi de muncă? A fost realizat testul pentru stabilirea dependenţei...

În contextul extinderii mijloacelor de comunicaţie, dar şi al crizei economice globale, dependenţa de muncă a devenit una dintre problemele secolului 21. De aceea, cercetătorii norvegieni au realizat un test psihologic, menit să distingă între oamenii harnici şi cei cu probleme comportamentale care îi fac  „bolnavi” de muncă.