De ce sunt bătrânii mai ușor de escrocat?
Un posibil răspuns ne este oferit de articolul ” Neural and behavioral bases of age differences in perceptions of trust” (Baze neuronale și comportamentale pentru diferențierea, în funcție de vârstă, ale percepției încrederii), publicat de PNAS.
Un creier artificial pentru a înțelege mai bine creierul uman
Se numește Spaun (Semantic Pointer Architecture Unified Network) și este de fapt o rețea neuronală, alcătuită din circa 2,5 milioane de neuroni virtuali. Spaun imită foarte bine funcționarea creierului uman și este chiar capabil să rezolve teste de inteligență.
S-a identificat o posibilă conexiune între poluare și autism
Potrivit unui studiu coordonat de cercetătorii Universității din Sudul Californiei, femeile însărcinate care locuiesc în apropierea tronsoanelor foarte circulate sau în orașele cu trafic intens ar putea fi de trei ori mai predispuse decât în mod obișnuit să dea naștere unor copii autiști.
De unde știm că existăm în realitate?
Aș putea foarte simplu să vă spun doar atât... Nu știm dacă suntem reali sau nu. Cel puțin nu avem vreo dovadă în acest sens. Însă orice afirmație trebuie să fie însoțită și de o explicație, nu?
Inteligența lui Einstein, efectul unui creier neobișnuit
Un studiu realizat de prof. Dean Falk, de la Universitatea din Florida, susține că a rezolvat misterul inteligenței remarcabile a fizicianului Albert Einstein. Totul stă în forma neobișnuită a creierului acestuia, afirmă Falk.
Hormonul fericirii hrăneşte memoria umană
Hormonul fericirii numit dopamină îmbunătăţeşte memoria de lungă durată, potrivit rezultatelor studiului unei echipe de specialişti coordonată de Emrah Duzel, neurocercetător la Centrul German pentru Afecţiuni Neurodegenerative şi la Universitatea din Magdeburg.
Ce se întâmplă cu sufletul după moartea corpului? Cercetătorii au o...
„Cred că ceea ce numim conștiință, sau precursoarea sa imediată proto-conștiință, a existat în Univers dintotdeauna, poate încă de la Big Bang”, susține Dr. Stuart Hameroff - profesor emerit al Departamentului de Anesteziologie și Psihologie și director al Centrului de Studii asupra Conștiinței, ambele în cadrul Universității din Arizona – într-un episod recent difuzat al emisiunii „Prin Gaura de Vierme”, difuzată de postul TV Science.
Iată de ce paralizăm în timpul somnului și de ce este...
Potrivit neurologilor de la universitățile Toronto și California, paralizia temporară a mușchilor scheletici în timpul somnului REM este provocată de activitatea cumulată a două sisteme chimice cerebrale importante – receptorii ionotropici și metabotropici. Descoperirea i-ar putea ajuta pe cercetători să înțeleagă mai bine tulburările de somn manifestate prin fenomene ca narcolepsia, bruxismul și altele.
Rapamicina sporește capacitățile cognitive ale șoarecilor tineri
Competențele cognitive precum învățarea și memoria se diminuează direct proporțional cu vârsta pentru toți indivizii, declinul căpătând valențe tragice prin manifestarea maladiei Alzheimer, tot mai des întâlnită la pacienții umani.
Experimentele demonstrează că putem învăța în timpul somnului
Se estimează că o persoană obișnuită își petrece mai mult de 200.000 de ore din viață dormind. Cum ar fi, oare, să putem folosi tot acest timp făcând ceva pentru noi înșine, de care poate nu avem timp în starea de veghe, ca, de exemplu, să învățăm ceva nou, precum stăpânirea unui instrument sau a unei limbi străine?
