Neuroștiințe

Vreme de zeci de ani, Armata Statelor Unite a derulat experimente pe oameni, testând pe soldați voluntari efectele armelor chimice în cadrul unității militare Edgewood Arsenal, din Chesapeake Bay. Experimentele au început înaintea celui de-al Doilea Război Mondial, concentrându-se asupra iperitei (cunoscută și sub denumirea de gaz-muștar); după război, atenția s-a mutat asupra sarinului și, mai târziu, către substanțele psihoactive.

Multe din hiturile muzicale au cauzat şi încă mai provoacă plânsete unei mari părţi a auditoriului. Cel mai actual dintre aceste hituri cu efect lacrimogen este piesa cântăreţei britanice Adele, „Someone Like You”. Pentru a observa care părţi ale partiturii cauzează răspunsuri emoţionale puternice ascultătorilor, un psiholog britanic a repetat un experiment ce mai fusese făcut în urmă cu două decenii.

Ți se întâmplă să mergi pe stradă sau să aștepți în metrou până când trenul ajunge în stația unde cobori și să fii convins că toată lumea se uită la tine? În primul rând, este posibil chiar să fie așa, deci poate n-ar strica să-ți folosești camera frontală a mobilului și să verifici dacă nu cumva ai ceva pe față. Dacă totul e în regulă, stai liniștit, pentru că nu ești paranoic sau, dacă ești, „bun venit în club”.

O echipă de cercetători japonezi a implantat celule stem embrionare umane în creierele unui număr de patru maimuţe afectate de maladia Parkinson, condiţia acestora îmbunătăţindu-se în câteva luni.

O nouă metodă, prin care un creier întreg devine transparent, oferă posibilitatea unor evoluții spectaculoase în  ”conectomică”, știința care încearcă să descifreze complicatele conexiuni dintre neuronii din creier.

Potrivit neurologilor de la universitățile Toronto și California, paralizia temporară a mușchilor scheletici în timpul somnului REM este provocată de activitatea cumulată a două sisteme chimice cerebrale importante – receptorii ionotropici și metabotropici. Descoperirea i-ar putea ajuta pe cercetători să înțeleagă mai bine tulburările de somn manifestate prin fenomene ca narcolepsia, bruxismul și altele.

Factorul principal care determină obezitatea este consumul excesiv de alimente. În cadrul unui studiu asupra circuitelor cerebrale responsabile de foame și de sațietate, realizat de cercetătorii Școlii Medicale Yale, s-a descoperit că mecanismele moleculare care controlează radicalii liberi – molecule relaționate cu deprecierea celulară – reprezintă miezul apetitului crescut vinovat de obezitatea indusă de regimul alimentar.

S-a reuşit în premieră convertirea celulelor stem prelevate din cordonul ombilical în celule de suport ale sistemului nervos (oligodendrocite), fapt ce poate revoluţiona tratamentul leziunilor spinale sau al sclerozelor multiple, precum şi al altor boli ale sistemului nervos.

Un model complex  al creierului va fi realizat pe computer după ce neurologi ai Colegiului Universitar din Londra au reușit să cartografieze, în premieră, atât sinapsele, cât și mecanismele de funcționare ale celulelor nervoase cerebrale.

Potrivit unui studiu efectuat în cadrul Universităţii de Medicină Ohio, se pare că da. Studiul nu se doreşte însă a fi unul pro abstinenţă în perioada adolescenţei, în cazul oamenilor astfel de efecte nefiind demonstrate încă, ci doar la hamsteri.