Neuroștiințe

Potrivit psihologului Benjamin Baird, de la Universitatea din California, visatul cu ochii deschiși chiar este cheia rezolvării problemelor dificile. Aparent, unele dintre cele mai importante realizări științifice făcute vreodată – de oameni începând cu Newton și până la Einstein – au fost posibile deoarece autorii lor geniali își lăsau mințile să cutreiere fără țintă.

Potrivit cercetătorului  William C. Mobley de la Universitatea California, în circa 20 de ani oamenii de știință vor putea interveni asupra emoțiilor umane, acționând în cortexul cerebral, la nivelul sistemului limbic.

Se estimează că o persoană obișnuită își petrece mai mult de 200.000 de ore din viață dormind. Cum ar fi, oare, să putem folosi tot acest timp făcând ceva pentru noi înșine, de care poate nu avem timp în starea de veghe, ca, de exemplu, să învățăm ceva nou, precum stăpânirea unui instrument sau a unei limbi străine?

O echipă de cercetători din Boston a creat un nou sistem de imagistică și analiză a neuronilor la o scară mult mai fină decât cea posibilă în prezent, una despre care speră să producă revelații privitoare la o plajă largă de procese, de la dezvoltarea cerebrală și până la tulburările mintale cele mai severe.

Data viitoare când ideea ta va fi întâmpinată de reticența colegilor nu te grăbi să-ți pierzi încrederea de sine. Potrivit unor noi studii, aceștia nu sunt foarte abili în recunoașterea creativității, care, deși teoretic apreciată ca fiind un element de schimbare pozitiv, de fapt îi derutează.

Vreme de zeci de ani, Armata Statelor Unite a derulat experimente pe oameni, testând pe soldați voluntari efectele armelor chimice în cadrul unității militare Edgewood Arsenal, din Chesapeake Bay. Experimentele au început înaintea celui de-al Doilea Război Mondial, concentrându-se asupra iperitei (cunoscută și sub denumirea de gaz-muștar); după război, atenția s-a mutat asupra sarinului și, mai târziu, către substanțele psihoactive.

Multe din hiturile muzicale au cauzat şi încă mai provoacă plânsete unei mari părţi a auditoriului. Cel mai actual dintre aceste hituri cu efect lacrimogen este piesa cântăreţei britanice Adele, „Someone Like You”. Pentru a observa care părţi ale partiturii cauzează răspunsuri emoţionale puternice ascultătorilor, un psiholog britanic a repetat un experiment ce mai fusese făcut în urmă cu două decenii.

Ți se întâmplă să mergi pe stradă sau să aștepți în metrou până când trenul ajunge în stația unde cobori și să fii convins că toată lumea se uită la tine? În primul rând, este posibil chiar să fie așa, deci poate n-ar strica să-ți folosești camera frontală a mobilului și să verifici dacă nu cumva ai ceva pe față. Dacă totul e în regulă, stai liniștit, pentru că nu ești paranoic sau, dacă ești, „bun venit în club”.