PĂMÂNT

O fotografie a unui rechin din specia Marele Alb capturat în apropiere de coasta nord-estică a Scoției a pus pe jar comunitatea de biologi din Marea Britanie, cu atât mai mult cu cât Richard Pierce, președintele al organizației Shark Trust, afirmă că rechinii albi vor migra în această parte a lumii în căutarea hranei.

Arheologii chinezi au descoperit o fosilă bine prezervată a celui mai vechi membru cunoscut al grupului de animale care alcătuiește astăzi totalitatea mamiferelor placentare, între care se numără și oamenii.

Triunghiul Bermudelor nu va mai fi asociat cu disparițiile misterioase ale navelor, submarinelor sau aparatelor de zbor de tot felul, așa cum s-a întâmplat în ultimele decenii. În fapt, multe dintre dispariții au fost demitizate și dovedite ca falsuri grosolane. În schimb, Triunghiul Bermudelor va deveni un sanctuar al balenelor cu cocoașă, o specie pe cale de dispariție, anunță Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA) din  SUA.

O fosilă preistorică, aparținând unei specii primitive de rinocer lânos, a fost scoasă la lumină, în Tibet, de către o echipă de paleontologi de la Muzeul de Istorie Naturală din Los Angeles în urmă cu aproximativ patru ani. Studiile prelungite au demonstrat că animalul aparținea unei specii necunoscute pe atunci și, că, foarte probabil, el este strămoșul speciilor de rinoceri care au dominat planeta în perioada ultimei glaciațiuni.

Deși sună fantezist, câțiva academicieni britanici vor să lanseze în stratosfera Pământului un balon cu heliu având diametrul de 100-200 de metri, aproximativ de dimensiunea stadionului Wembley, branșat la un furtun  cu lungimea de 20 de kilometri prin care să pompeze zilnic sute de tone de particule chimice minuscule în aerul rarefiat pentru a reflecta lumina Soarelui și a răci astfel planeta.

Razele cosmice s-ar putea afla la baza formării de nori în atmosfera terestră și a variațiilor climatice: aceasta nu este o idee pseudo-științifică bizară, ci o teorie pe care cercetătorii de la CERN încearcă s-o demonstreze.

Fluviul Amazon, al doilea cel mai întins din lume, mai scurt doar decât Nilul, are, așa cum au descoperit specialiștii Observatorului Național din Brazilia (BNO), un omolog subteran de lungime similară - aproximativ  6.000 de kilometri.

Recent, a fost găsit pe teritoriul Chinei, cel mai „bătrân” strămoş al majorităţii mamiferelor de azi. Animalul, botezat „străbunica”, a trăit în urmă cu 160 de milioane de ani.

Lumea naturală numără aproximativ 8.7 milioane diferite specii, potrivit unei noi estimări efectuate – cea mai precisă de până acum, potrivit specialiştilor. Totuşi, cele mai multe dintre ele nu au fost identificate, iar catalogarea lor ar putea dura mai mult de 1.000 de ani.

Aidan, un băiat în vârstă de 13 ani din SUA, a identificat un tipar matematic în formarea crengilor copacilor în timp ce se afla într-o excursie prin Munții Catskill, din statul New York, tipar ce le permite arborilor să absoarbă mai multă lumină solară.