Astrofizică

Astronomii sunt obișnuiți să recunoască evenimente catastrofale precum explozia unei supernove, dar sursa de raze X observată începând din 28 martie pe cerul din emisfera boreală, și de-atunci urmărită pas cu pas de echipe de cercetători din toată lumea, este un spectacol atât de rar încât astrofizicienii au avut nevoie de o lună de zile pentru a înțelege ce l-a provocat.

S-a reuşit pentru prima oară imortalizarea momentului în care o gaură neagră uriaşă a atras o stea şi apoi a „înghiţit-o”.  Fenomenul s-a petrecut la o distanţă de patru miliarde ani lumină de Pământ.

Un studiu al Centrului de Astronomie şi Ştiinţe Spaţiale CSIRO arată motivul pentru care luminile Universului se sting. Acesta formează mai puţine stele decât în trecut, iar studiul ne arată de ce: galaxiile rămân fără combustibili.

În câteva decenii se pare că furtunile solare ar putea deveni mai periculoase, cel puţin pentru avioane şi navete spaţiale, potrivit cercetătorilor britanici de la Universitatea Reading. Cercetarea prezice că odată cu intrarea Soarelui într-o eră de activitate mai scăzută, radiaţii mai primejdioase vor afecta Pământul.

În caz că sunteţi la curent cu ştirile şi email-urile fataliste despre Apocalipsa adusă de Cometa Elenin, avem o veste bună. Pentru a combate aceste zvonuri, NASA a dat publicităţii date concrete despre această cometă.

Oamenii de știință studiază legătura dintre evenimentele cosmice și  mersul piețelor de acțiuni.

O echipă formată din fizicieni de elită a căror cercetare este axată pe radiația cosmică de fond (CMB) - lumina emisă atunci când Universul avea doar 400.000 de ani vechime - afirmă că perspectiva noastră asupra Universului timpuriu ar putea conține o semnătură cronologică precedentă Big Bang-ului. Această descoperire ar putea explica de ce percepem timpul deplasându-se în linie dreaptă, de la ieri la mâine.

În ultimele câteva zile s-au înregistrat pe Soare trei explozii (erupții de masă coronală) care i-au determinat pe cercetătorii guvernului SUA să atenționeze utilizatorii sateliților și ai echipamentelor electrice și de telecomunicații privitor la eventuale întreruperi de funcționare ale acestora în următoarea perioadă.

Steaua centrală a nebuloasei planetare în formă de clepsidră nu mai are mult de „trăit”. Lipsită de combustibil, nebuloasa planetară MyCn18, cunoscută şi sub numele de Nebuloasa Clepsidră se află într-o ultimă, dar spectaculoasă fază.

Astrofizicienii au descoperit, cu ajutorul navei spațiale PAMELA, că în magnetosfera Pământului se manifestă un flux de antiprotoni, rezultați în urma interacțiunilor nucleare dintre radiațiile cosmice (particule încărcate energetic, precum protoni, electroni și nuclee de heliu) și atmosfera terestră, antiprotoni care se acumulează în câmpul geomagnetic la altitudini de câteva sute de kilometri.