Astrofizică

Rușii plănuiesc să folosească metoda clasică de detectare a exoplanetelor, și anume observarea tranzitului lor împrejurul stelelor pe care le orbitează, observare posibilă prin monitorizarea luminii emise de sorii cu pricina, sau mai exact a întreruperii luminii acestora.

O organizaţie californiană non-profit doreşte ca până la sfârşitul deceniului să realizeze şi să lanseze în spaţiu un telescop în infraroşu dedicat identificării asteroizilor periculoşi din apropierea Pământului.

O echipă de cercetători de la Imperial College London și de la Universitatea din Arizona au dezvoltat o aplicație interactivă online capabilă să estimeze consecințele regionale pe care le-ar avea asupra mediului impactul dintre o cometă sau un asteroid și Pământ.

O echipă formată din fizicieni de elită a căror cercetare este axată pe radiația cosmică de fond (CMB) - lumina emisă atunci când Universul avea doar 400.000 de ani vechime - afirmă că perspectiva noastră asupra Universului timpuriu ar putea conține o semnătură cronologică precedentă Big Bang-ului. Această descoperire ar putea explica de ce percepem timpul deplasându-se în linie dreaptă, de la ieri la mâine.

Oamenii de știință studiază legătura dintre evenimentele cosmice și  mersul piețelor de acțiuni.

Pentru ca viața să poată apărea pe o planetă este nevoie ca aceasta să se afle în zona locuibilă, adică pe suprafața ei apa să poată exista în stare lichidă. Cele mai multe dintre exoplanetele care se află în zona locuibilă, descoperite până în prezent, sunt gigante gazoase, pe care viața de tip terestru este imposibilă. Totuși, sateliții lor ar putea adăposti viața.

După ce sâmbătă, 28 iulie, o flamă solară de clasa M6 a erupt pe Soare, din pata solară activă AR1532, dezlănțuind în Spațiu un val de plasmă și de particule încărcate, fenomen cunoscut și ca „ejecție de masă coronară”, specialiștii se așteaptă ca furtuna solară astfel produsă să ajungă pe Pământ astăzi, în jurul orei 15:00 GMT (sau 18:00 ora României).

Așa cum vă anunțam pe 21 martie, ESA a publicat primele date, referitoare la Universul timpuriu, obținute cu ajutorul telescopului Planck. Acestea confirmă în bună măsură modelul cosmologic acceptat în prezent, dar îi pun, în același timp, un mare semn de întrebare, care ar putea să oblige la o profundă corectare a acestuia.