SPAȚIU

Ideea nu este deloc una nouă. Ea abundă în romanele de science-fiction și chiar s-a numărat printre planurile, mai mult sau mai puțin realiste ale agențiilor spațiale americane și europene, de decenii bune. NASA pare hotărâtă însă să facă pasul decisiv, grădinile marțiene fiind cea mai accesibilă sursă de hrană pentru astronauții care vor călători pe Planeta Roșie în viitorul apropiat.

Razele cosmice s-ar putea afla la baza formării de nori în atmosfera terestră și a variațiilor climatice: aceasta nu este o idee pseudo-științifică bizară, ci o teorie pe care cercetătorii de la CERN încearcă s-o demonstreze.

Eşecul lansării navetei ruse Progress, din data de 24 august, a dat naştere unui întreg lanţ de evenimente care ar putea duce la luarea deciziei de a nu mai trimite astronauţi pe orbită. În acest caz, Staţia Spaţială Internaţională ar putea fi trasă momentan pe linie moartă.

Supernova surprinsă zilele trecute a avut loc mai aproape de Pământ, la „doar” 21 milioane ani lumină distanţă, decât oricare alta din generaţia sa. Astronomii susţin că au prins supernova la câteva ore de la producere, cu ajutorul unei telescop special de supraveghere şi al unor supercomputere.

Astronomii sunt obișnuiți să recunoască evenimente catastrofale precum explozia unei supernove, dar sursa de raze X observată începând din 28 martie pe cerul din emisfera boreală, și de-atunci urmărită pas cu pas de echipe de cercetători din toată lumea, este un spectacol atât de rar încât astrofizicienii au avut nevoie de o lună de zile pentru a înțelege ce l-a provocat.

Agenţia Spaţială Rusă a anunţat pierderea navei cargo Progress M-12M, după ce aceasta nu a atins orbita corectă şi s-a prăbuşit înapoi pe Terra. Destinaţia cargo-ului, fără echipaj uman la bord, era Staţia Spaţială Internaţională.

S-a reuşit pentru prima oară imortalizarea momentului în care o gaură neagră uriaşă a atras o stea şi apoi a „înghiţit-o”.  Fenomenul s-a petrecut la o distanţă de patru miliarde ani lumină de Pământ.

Luni, 22 august, Robonaut 2, sau „R2” așa cum mai este cunoscut robotul umanoid transportat în februarie la bordul Stației Spațiale Internaționale (ISS) de nava cosmică Discovery aflată în ultima sa misiune, a fost branșat la sursa de alimentare a platformei orbitale și activat după cinci luni de așteptare.

Un studiu al Centrului de Astronomie şi Ştiinţe Spaţiale CSIRO arată motivul pentru care luminile Universului se sting. Acesta formează mai puţine stele decât în trecut, iar studiul ne arată de ce: galaxiile rămân fără combustibili.

Potrivit Agenţiei Spaţiale Americane NASA, lansarea Telescopului Spaţial James Webb, programată pentru anul 2018, precum şi operarea sa o perioadă de cinci ani, vor costa peste 8 miliarde dolari.