SPAȚIU

Oamenii de știință germani au observat pentru prima oară un fragment din structura materiei întunecate, cea care determină locul de formare al galaxiilor în Univers.

O organizaţie californiană non-profit doreşte ca până la sfârşitul deceniului să realizeze şi să lanseze în spaţiu un telescop în infraroşu dedicat identificării asteroizilor periculoşi din apropierea Pământului.

Grație unei alinieri astrofizice fericite, astronomii Universității din Florida în Gainesville au putut descoperi cel mai masiv cluster de galaxii detectat vreodată în Univers. Au denumit „adunarea” cosmică IDCS J1426.5+3508 și i-au stabilit poziția la o distanță copleșitoare de 10 miliarde de ani-lumină față de Terra.

Ultimele descoperiri ale sondei  NASA LRO, publicate în revista Nature, indică faptul că până la 22% din suprafaţa craterului Shackelton, aflat în apropierea Polului Sud al Lunii, este acoperită de apă îngheţată. Deşi procentul pare unul impresionant,  cantitativ apa reprezintă doar 378 de litri într-un crater lat de 20km şi adânc de 3,2 km.

Capsula Shenzhou-9 a fost lansată sâmbătă seară de la Centrul de Lansare Juquan, iar azi dimineaţă, la ora României 09:07, a andocat cu succes la laboratorul spaţial chinez Tiangong-1. După numai două ore, taikonauţii Liu Yang, Jing Haipeng şi Liu Wang se aflau la bordul laboratorului spațial.

O echipă de astronomi japonezi a descoperit recent cea mai veche galaxie identificată până acum în Universul cunoscut, ce are vârsta de 12,91 miliarde de ani, sau se află la o distanță de 12,91 miliarde de ani-lumină de Terra.

Deși programul de explorare spațială NASA rămâne concentrat pe analizarea asteroizilor din preajma Pământului, posibilitatea unei reveniri umane pe Lună nu este respinsă la rândul său; cel puțin de unele institute academice prestigioase din Europa, autoare ale lucrării intitulate „Înapoi pe Lună: Rațiuni Științifice pentru Reluarea Explorării Suprafeței Selenare”, ce va fi în curând publicată în jurnalul Planetary and Space Science.

Pe 6 iunie, dimineaţa, imediat cu răsăritul Soarelui, un eveniment extrem de rar s-a putut observa de pe teritoriul României. Pentru ultima dată în următorii 105 ani, Venus, a doua planeta de la Soare, a traversat discul solar. O echipă Știință&Tehnică a realizat astrofotografii profesioniste cu tranzitul lui Venus.

Astronomii au descoperit un fenomen cosmic fără precedent, cu ajutorul Observatorului Chandra cu raze X: eliminarea unei găuri negre supermasive din propria galaxie cu viteze de milioane de kilometri pe oră. Dovezile sugerează că ejectarea a fost provocată atunci când gaura neagră a intrat în coliziune cu gaura neagră supermasivă a unei alte galaxii, producându-se un recul incomensurabil.

În urmă ce peste 2 miliarde de ani, Soarele, cu mult mai slab decât în prezent, ar fi trebuit să transforme Terra într-un imens glob de gheață, incapabil să susțină viața așa cum o știm azi. Și totuși nu a fost așa. Este un mister care i-a intrigat pe cercetători decenii la rând. David Minton, profesor la Universitatea Purdue din Indiana, SUA, susține că are un posibil răspuns.