Istorie și arheologie

Termenul de verigă lipsă este unul cu multe conotații, mai ales că el se referă atât la acel prezumptiv strămoș comun al primatelor și oamenilor, dar și la hominidul care a făcut tranziția către omul anatomic modern, și asta fără a mai pomeni diversele goluri din linia evolutivă a lui Homo Sapiens. Specialiștii de la Universitatea Witwatersand din Johannesburg consideră însă că sunt pe punctul de a rezolva măcar unul dintre aceste mistere.

Rămășițele fosile ale unui individ care a trăit acum circa 40.000 – 30.000 de ani, descoperite în nordul Italiei, sunt considerate cele mai vechi urme ale unui hibrid umano-neanderthalian, se arată într-un studiu publicat în PloS ONE.

Un studiu realizat de un grup de cercetători de la Universitatea din Columbia, Statele Unite ale Americii, sugerează faptul că Homo erectus, un precursor al omului modern, crea unelte avansate încă de acum 1,8 milioane de ani, cu cel puțin 300.000 de ani mai devreme decât se crezuse inițial. Studiul publicat deja în revista de specialitate Nature ridică și problema originii acestui hominid sofisticat și a inteligenței sale surprinzătoare.

Deși oamenii de Neanderthal – o specie umană cu creierele, musculatura și osatura mai dezvoltate decât cele ale omului modern – au dispărut cu aproape 30.000 de ani în urmă, testele genetice demonstrează că ADN-ul lor supraviețuiește și astăzi în genele tuturor reprezentanților speciei Homo sapiens sapiens care nu sunt africani, Homo neandertalensis populând vreme de sute de mii de ani teritoriile Europei și ale Asiei de azi.