4.3
(12)

În cadrul unui studiu realizat recent în Statele Unite, cercetătorii au fost interesați de felul în care trăiesc împreună mai multe tulpini de bacterii. Studiul lor a dovedit că anumite bacterii sunt capabile să modifice viruși pentru a îi folosi în scopul eliminării concurenței. Virușii despre care vorbim aici se numesc bacteriofagi (sau fagi). Aceștia sunt viruși prezenți în întreaga biosferă, care infectează doar bacteriile.

În revista Science a fost publicat un studiu realizat de Universitatea din Utah (Statele Unite) în care s-a demonstrat o altă utilizare a fagilor. Cercetătorii că au descoperit mai multe bacterii care rețin fragmente din acești viruși latenți în genomul lor. Obiectivul? Folosirea lor ca armă pentru a ucide alte bacterii care încercă să pătrundă pe teritoriul lor. Potrivit cercetătorilor, acest fenomen ar fi făcut posibilă menținerea vieții bacteriene bogate și diverse pe Pământ timp de secole.

Biologii și-au concentrat atenția asupra bacteriilor din genul Pseudomonas care trăiesc pe o plantă sălbatică din Germania. Atunci când bacteriile sunt prezente într-un mediu, ele se dezvoltă în general dintr-o singură tulpină. În acest caz, au coexistat simultan mai multe tulpini de bacterii. Cercetătorii au colectat aproximativ 1.500 de genomuri individuale de la această populație bacteriană și au descoperit că 99% din aceleași genomuri conțineau fragmente de virus. Prin urmare, acești viruși erau incompleți, ca și cum ar fi fost deteriorați în timpul absorbției lor. Acest lucru este foarte ciudat prin faptul că, atunci când ADN-ul străin pătrunde într-o bacterie, acesta este expulzat foarte repede. În acest caz avem de-a face cu o secvență virală VC2 găsită la un strămoș comun numeroaselor tulpini de bacterii, prezente în aceeași locație în genom, prezentând și aceleași modificări.

Pentru cercetătorii american, anumiți fagi ar fi fost „domesticiți” de bacterii, fiind apoi folosiți ca armă împotriva concurenței. Pe scurt, fagii s-au transformat într-un fel de armă biologică. Mai exact, atunci când o bacterie modifică un virus, acesta din urmă se poate atașa de o bacterie inamică fără a o contamina. Prin urmare, virusul nu își injectează genomul în bacterii, ci pur și simplu face o gaură în membrana sa. Obiectivul ? Îndepărtarea parțială a membranei bacteriene, astfel încât o parte din conținutul acesteia să scape, ducând la moartea acesteia.

Cercetătorii consideră că bacteriile se luptă în acest fel de aproximativ două secole, ucigându-și rivalii sau ajungând învinse împotriva lor. De-a lungul anilor și prin confruntări, tulpinile de bacterii învață să reziste armelor inamicilor lor, fără ca vreuna să câștige cu adevărat avantajul.

Cât de util a fost acest articol pentru tine?

Dă click pe o steluță să votezi!

Medie 4.3 / 5. Câte voturi s-au strâns din 1 ianuarie 2024: 12

Nu sunt voturi până acum! Fii primul care își spune părerea.

Întrucât ai considerat acest articol folositor ...

Urmărește-ne pe Social Media!

Ne pare rău că acest articol nu a fost util pentru tine!

Ajută-ne să ne îmbunătățim!

Ne poți spune cum ne putem îmbunătăți?