Genetică

Genetica se ocupă cu cercetarea și analiza eredității, a variabilității și reproducerii ființelor vii. Părintele acestei științe, Gregor Mendel (1822-1884), a arătat că trăsăturile ereditare nu sunt transmise direct către copii de la părinți, ci țin de factorii ereditari (genele). În urma experimentelor sale, au rezultat Legile Eredității (legea purității gameților, respectiv legea segregării independente a perechilor de caractere), dar și o serie de principii care au dus la descoperirea cromozomilor, a ADN-ului, a genotipului uman, etc.

În știința geneticii se utilizează tehnologii foarte complexe, iar metodele experimentale cunosc o continuă evoluție, prin testare și diagnosticare. La ora actuală, genetica începe să ofere răspunsuri și soluții din ce în ce mai eficiente cu privire la originea, diagnosticul și tratamentul bolilor genetice. De asemenea, ea stă la baza unor noi metode de inginerie genetică, de la clonare până la editarea ADN-ului.

Actualmente, tot ce ține de genetică a devenit o știință aparte, care oferă un potențial remarcabil atât în înțelegerea unor mistere („cine suntem”, „de unde venim”, „care este locul nostru în Univers”), cât și în rezolvarea multor probleme legate strâns de sănătate și evoluție. Însă, în același timp, noile descoperiri aduc și provocări de natură religioasă sau etică.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Genetică

Noua generaţie de buldogi, radical îmbunătăţită?

Toţi câinii aparţin aceleiaşi specii, având doar fenotipuri diferite. De multe ori, apariţia unei noi rase de câine se face în funcție nevoia şi de cererile crescătorilor – aceasta poate duce însă la anumite probleme de sănătate ale rasei. Probabil cea mai afectată de probleme de sănătate rasă canină este buldog-ul…

Terapie genetică pentru prevenirea orbirii

Cercetătorii de la Oxford au folosit un nou tip de terapie genetică avansată pentru a trata un bărbat aflat în pericol iminent de a-şi pierde complet vederea.

Mâncarea ne modifică genele

Cercetătorii chinezi au descoperit că în sângele uman, alături de globulele roșii și albe și de celelalte componente ale plasmei, circulă și molecule de microARN provenite din mâncarea ingerată. Fragmente de cod genetic care supraviețuiesc digestiei și modică activitatea genelor.

Omul modern încă evoluează

Un studiu realizat de cercetători canadieni și britanici a demonstrat că selecția naturală este încă activă.

O nouă genă anticancer

O echipă de cercetători italieni de la Universitatea Bologna a descoperit activitatea antitumorală a genei „mutant” MTND1, capabilă să blocheze formarea anormală a vaselor sanguine în tumorile maligne.

„Parazitul” genomic

Funcția pe care uterul o are la mamifere a apărut în urma ultiplicării anumitor transpozoni, părți de material genetic „săltărețe”, care se înmulțesc în genom aproape ca niște paraziți.

Mirajul nemuririi

Un nou studiu efectuat aduce dovezi solide că proteina anti-îmbătrânire, atât de promovată în unele reclame, nu funcţionează – s-a demonstrat că proteinele numite sirtuine nu pot creşte durata vieţii.

S-a demonstrat: Suntem ceea ce mâncăm

Potrivit unui nou studiu, se pare că încorporăm informaţie genetică din mâncarea pe care o consumăm. Cercetătorii de la Universitatea Nanjing, R.P. Chineză, au descoperit că urme de ARN din legumele îngurgitate intră în sângele nostru.

Cercetătorii au reuşit să oprească şi să inverseze procesul de îmbătrânire...

Oamenii de ştiinţă au reuşit inversarea procesului de îmbătrânire a celulelor stem adulte, responsabile de regenerarea ţesuturilor.  Descoperirea poate conduce la dezvoltarea de noi terapii medicale.

În doar câțiva ani vom avea „piese de schimb” complet noi...

Geneticianul George Church, autorul Proiectului Genomului Personal, ne făgăduiește că, dacă ne vom lăsa genoamele descifrate, el și colaboratorii săi vor dezvolta o linie de celule stem pluripotente induse (IPS) din țesuturile noastre, astfel încât, pe viitor, să ne putem înnoi și repara organismele cu țesuturi și organe care poartă atât genele originale, cât și gene îmbunătățite, cum ar fi, de exemplu, cele tipice centenarilor.