Neuroștiințe

Cercetătorii au demonstrat că stimularea creierului cu ajutorul electricităţii accelerează procesul de învăţare – supunerea unor anumite părţi ale creierului la un curent de mică intensitate măreşte activitatea cerebrală.

Potrivit cercetătorilor taiwanezi, în cazul celor ce suferă de schizofrenie riscul de dezvoltare a epilepsiei este de șase ori mai mare. Legătura dintre cele două afecţiuni pare să fie datorată unor cauze genetice, neurobiologice ori de mediu.

Potrivit unui studiu al cercetătorilor californieni, optimismul, autostima și convingerea că deții controlul asupra propriei vieți țin de tipul de variantă a genei pentru un receptor al oxitocinei cu care ești înzestrat.

Încă din vremea Greciei Antice și până în zilele noastre există numeroase exemple documentate ale experiențelor la limita morții (NDE) pe care mii de oameni din toată lumea le-au avut de-a lungul veacurilor. Este vorba despre un fenomen considerat mistic, manifestat în sufletul omului, la granița dintre viață și moarte, pe care cercetătorii, în special neurologi, pretind acum că îl pot explica științific.

Minciuna este, probabil, aproape tot atât de veche pe cât este comunicarea. De tot atât timp datează, probabil, încercarea de a obține adevărul cu sila. Tehnologia modernă a oferit în acest sens câteva opțiuni, de la poligrafe și până la medicamente, iar acum, un studiu recent sugerează că și interferența cerebrală poate funcționa.

În urma derulării unei serii de tomografii computerizate pe mai mulți voluntari, câțiva profesori ai Universității din Missouri au concluzionat că alcoolul nu ne transformă în oameni răi, ci doar ne alungă teama de penibil și rușinea față de situațiile ridicole în care ne-am putea face de râs.

În fiecare an, peste 160 milioane de europeni  acuză o suferință psihică– 38% din populația Bătrânului Continent, potrivit unui raport dat publictății de European Brain Council și European College of Neuropsychopharmacology.

În cadrul unui experiment derulat de cercetătorii Universității Stanford, din SUA, s-a constatat că, atunci când șoarecii tineri sunt expuși la sângele șoarecilor mai bătrâni, neuronii lor deprind trăsături specifice acestora din urmă. Atunci când transferul se face în sens invers, celulele nervoase ale șoarecilor bătrâni se revigorează, imitându-le pe cele tinere.

În cadrul unui studiu axat pe identificarea regiunilor din creier care se activează atunci când un individ uman se gândește la anumite obiecte, cercetătorii Universității Princeton, din SUA, au reușit să coreleze o serie de cuvinte cu tiparele de activitate cerebrală corespunzătoare, folosind imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) și un program special de computer pentru a descifra gândurile.

Potrivit unui nou studiu, creierul uman este construit astfel încât să acordăm atenţie animalelor. Acest răspuns cerebral se datorează trecutului nostru, indiferent că este vorba de acela de vânători sau de crescători de animale.