Neuroștiințe

Karim Benchenane și echipa sa de neurologi de la Centrul Național Francez pentru Cercetări Științitice (CNRS), din Paris, au implantat amintiri false în creierele a 40 de șoareci în timp ce aceștia dormeau.

Cercetătorii americani au reuşit să creeze în laborator replici de celule umane cerebrale identice cu cele afectate de maladia Parkinson, oferind astfel un model real de testare a tratamentelor.

Dacă cei de la Apple, Google sau Microsoft au creat dispozitive controlate de voce sau, după caz, de mişcările corpului, cei de la IBM merg mai departe şi vor să introducă pe piaţă, până la sfârșitul lui 2016, computere şi telefoane controlate direct de puterea minţii umane.

Profesorul de neuropsihofarmacologie David Nutt, de la Imperial College London și echipa sa de specialiști au descoperit că psilocibina, ingredientul halucinogen extras din speciile de ciuperci din genul Psylocibe, cu efecte asemanatoare LSD-ului, poate regla funcțiile regiunilor cerebrale hiperactive responsabile de manifestarea depresiei severe la oameni.

În cadrul unui studiu publicat în PNAS, cercetătorii Universităţii din Austin, Texas şi cei ai Washington State University au observat, la animalele ai căror strămoşi fuseseră expuşi la agenţi contaminanţi, reacţii crescute la factorii de stres, concluzionând că rezistenţa fiecăruia la stres este în bună măsură o caracteristică moştenită.

Încă din vremea Greciei Antice și până în zilele noastre există numeroase exemple documentate ale experiențelor la limita morții (NDE) pe care mii de oameni din toată lumea le-au avut de-a lungul veacurilor. Este vorba despre un fenomen considerat mistic, manifestat în sufletul omului, la granița dintre viață și moarte, pe care cercetătorii, în special neurologi, pretind acum că îl pot explica științific.