Neuroștiințe

Potrivit studiului realizat de cercetătorii de la Universitatea Pittsburgh, publicat în „Proceedings of the National Academy of Sciences\", la adolescenți, activitatea din striatumul dorsal, zonă cerebrală implicată în procesele senzoriale și motorii, predomină asupra celei din nucleul accumbes, care la adulți are un rol de „curea de transmisie” a sfaturilor înțelepte provenite din cortexul prefrontal și amigdală.

Nu există nici un dispozitiv cu ajutorul căruia să putem măsura intensitatea durerii. Un articol, publicat în The New England Journal of Medicine, deschide calea către măsurători obiective ale intensității durerii.

Un studiu efectuat recent a demonstrat că adresarea unui simplu „mulţumesc”, fie pe cale orală, fie în scris, declanşează eliberarea unor substanţe chimice în creier, ce fac nivelurile de cortisol, cunoscut ca hormon al stresului, să scadă vertiginos. Mulţumirile trebuie însă să fie sincere, nu ne putem păcăli organismul prin „mulţumiri de complezenţă”.

Neurocercetătorii de la Centrul pentru Sănătate din cadrul Universității din Texas în Houston au înregistrat progrese importante în încercările lor de a ajuta persoanele cu pierderi de memorie cauzate de tulburări cerebrale precum maladia Alzheimer.

Karim Benchenane și echipa sa de neurologi de la Centrul Național Francez pentru Cercetări Științitice (CNRS), din Paris, au implantat amintiri false în creierele a 40 de șoareci în timp ce aceștia dormeau.

Cercetătorii americani au reuşit să creeze în laborator replici de celule umane cerebrale identice cu cele afectate de maladia Parkinson, oferind astfel un model real de testare a tratamentelor.

Dacă cei de la Apple, Google sau Microsoft au creat dispozitive controlate de voce sau, după caz, de mişcările corpului, cei de la IBM merg mai departe şi vor să introducă pe piaţă, până la sfârșitul lui 2016, computere şi telefoane controlate direct de puterea minţii umane.

Profesorul de neuropsihofarmacologie David Nutt, de la Imperial College London și echipa sa de specialiști au descoperit că psilocibina, ingredientul halucinogen extras din speciile de ciuperci din genul Psylocibe, cu efecte asemanatoare LSD-ului, poate regla funcțiile regiunilor cerebrale hiperactive responsabile de manifestarea depresiei severe la oameni.

În cadrul unui studiu publicat în PNAS, cercetătorii Universităţii din Austin, Texas şi cei ai Washington State University au observat, la animalele ai căror strămoşi fuseseră expuşi la agenţi contaminanţi, reacţii crescute la factorii de stres, concluzionând că rezistenţa fiecăruia la stres este în bună măsură o caracteristică moştenită.