Neuroștiințe

În weekendul 26 - 27 mai 2012, Connie Larkin, instructor certificat Learning Strategies şi Executive Coach, va organiza la Bucureşti un nou Curs de Fotocitire (PhotoReading).

Un studiu realizat de prof. Dean Falk, de la Universitatea din Florida, susține că a rezolvat misterul inteligenței remarcabile a fizicianului Albert Einstein. Totul stă în forma neobișnuită a creierului acestuia, afirmă Falk.

Scleroza multiplă este o tulburare autoimună care determină componente ale sistemului imunitar să atace mielina - strat care înconjoară axonii neuronilor - la nivel cerebral și vertebral. Prin urmare, majoritatea medicațiilor folosite pentru prevenirea acestui fenomen sunt direcționate către sistemul imunitar. Un nou tratament ar putea folosi acum o abordare diferită: vizarea celulelor stem deja prezente în sistemul nervos al pacienților.

Cercetătorii Universității din Tel Aviv, Israel, au creat un cerebel artificial care a redat funcțiile cognitive pierdute ale unor șoareci de laborator, în cadrul unui proiect care duce mai aproape de realitate momentul implanturilor cerebrale de tip cyborg.

Potrivit studiului realizat de cercetătorii de la Universitatea Pittsburgh, publicat în „Proceedings of the National Academy of Sciences\", la adolescenți, activitatea din striatumul dorsal, zonă cerebrală implicată în procesele senzoriale și motorii, predomină asupra celei din nucleul accumbes, care la adulți are un rol de „curea de transmisie” a sfaturilor înțelepte provenite din cortexul prefrontal și amigdală.

Se estimează că o persoană obișnuită își petrece mai mult de 200.000 de ore din viață dormind. Cum ar fi, oare, să putem folosi tot acest timp făcând ceva pentru noi înșine, de care poate nu avem timp în starea de veghe, ca, de exemplu, să învățăm ceva nou, precum stăpânirea unui instrument sau a unei limbi străine?