LONGEVITATE

Un nou studiu, realizat de o echipă de cercetători de la Beth Israel Deaconess Medical Center și Harvard Medical School, a reușit să descifreze mecanismele neurologice ale acțiunii anti-obezitate a leptinei.

În cadrul unui experiment desfăşurat de cercetători elveţieni, publicat în revista Science, şobolanii paralizaţi au putut merge din nou după ce nervii spinali au fost trataţi chimic şi conectaţi la electricitate.

Deocamdată, nimeni nu cunoaște sexul acestui copil canadian: părinții lui vor să-i ofere posibilitatea de a-și alege singur orientarea sexuală, neinfluențat de normele sociale. Până una alta, decizia celor doi a declanșat un val de polemici.

Carmen Torres, o femeie nevăzătoare în vârstă de 58 de ani din SUA, a devenit prima persoană din Florida cu un implant de ochi bionic. Dispozitivul îi permite, pentru prima oară în 13 ani, să vadă lumina și să distingă forme simple, urmând ca, prin antrenament, să observe din ce în ce mai multe detalii din lumea înconjurătoare.

Există o explicaţie pentru care deciziile de grup sunt influenţate de indivizii dominanţi – potrivit unui studiu al unor cercetători britanici, testosteronul ne face să ne supraevaluăm opiniile, făcându-ne în acest mod mai puţin cooperanţi.

Potrivit unui studiu al cercetătorilor englezi, publicat în revista Science, care analizează 185 de genomuri umane, fiecare dintre noi avem în jur de 100 de gene „defecte”. Unele dintre ele pot cauza afecţiuni, altele sunt inofensive, iar altele chiar sunt benefice.

Geneticianul George Church, autorul Proiectului Genomului Personal, ne făgăduiește că, dacă ne vom lăsa genoamele descifrate, el și colaboratorii săi vor dezvolta o linie de celule stem pluripotente induse (IPS) din țesuturile noastre, astfel încât, pe viitor, să ne putem înnoi și repara organismele cu țesuturi și organe care poartă atât genele originale, cât și gene îmbunătățite, cum ar fi, de exemplu, cele tipice centenarilor.

Atunci când mamele în devenire fumează, efectele acestui obicei se reflectă în mișcări subtile ale fetușilor pe care îi poartă în pântece, potrivit cercetătorilor Universității Durham care au examinat ecografiile obținute cu ajutorul unei noi tehnologii cu ultrasunete de înaltă rezoluție.

Mai mulți cercetători din Hong Kong și din California dezvoltă o tehnică ce ar putea fi capabilă să descifreze întreg conținutul unui genom de fetus începând cu a noua săptămână de sarcină, numai prin recoltarea unei mici cantități din sângele mamei.

Cercetătorii Universității din Washington au modificat o imprimantă 3D capabilă să creeze componente metalice, astfel încât să modeleze un material ce are consistența similară cu cea a osului. Acesta ar putea servi la construirea unor „schele” pentru stimularea formării noilor celule osoase în organismul omenesc.