PĂMÂNT

S-ar putea spune, fără ezitare, că orice hartă este mincinoasă. Dar fiecare înșeală în mod diferit. Spre exemplu, hărțile care respectă proiecția Mercator – una dintre cele mai populare din zilele noastre – exagerează dimensiunile regiunilor îndepărtate de ecuator. Iar hărțile ilustrate prin proiecția Goode raportează relativ bine dimensiunile continentelor unele la altele, dar distorsionează distanțele.

Potrivit unui studiu publicat recent în Nature Geoscience, apa marină cu temperatură ridicată s-ar putea infiltra pe sub ghețarul care formează partea de est a Antarcticii, topindu-l pe dedesubt. Dacă acest fenomen s-ar petrece, topirea barierei de gheață ar provoca o creștere cu peste 3 metri a nivelului mărilor și oceanelor.

Sub capacul metalic ruginit din imaginea de mai sus se află cea mai adâncă groapă din lume, săpată vreodată de om. Oamenii de știință sovietici care au produs-o au început să foreze în 1970 și nu s-au oprit vreme de 24 de ani, dorind să ajungă mai adânc decât oricine în crusta planetei.

Balenele moderne au evoluat din strămoși care au trăit la finalul Eocenului acum circa 34 de milioane de ani. Dar în comparație cu cetaceele preistorice, balenele de azi nu mestecă. O fac doar cele cu dinți, însă și acestea preferă să înghită prada întreagă sau în bucăți mari. În trecut, lucrurile stăteau însă altfel.

Specialiștii în ingineria materialelor de la Universitatea James Cook din Australia au creat un tip de beton a cărui armătură de oțel poate fi înlocuită cu deșeuri din plastic. Tehnica, o premieră în Australia, promite să reducă simțitor impactul asupra mediului.

Cameleonii au capacitatea de a-și schimba cu viteză culoarea datorită reglării active a unei rețele de nanocristale numite cromarofore sau iridofore. Ele se află într-un strat superficial al pielii acestor reptile și reacționează cu lungimile de undă ale luminii.

Este o certitudine faptul că noi, oamenii, ca un singur exemplu, avem un strămoș comun cu bureții, un strămoș care a trăit în urmă cu sute de milioane de ani. Însă data precisă la care ar fi proliferat acest organism primitiv face în continuare subiectul disputelor academice.

Numeroase specii de mamifere și păsări evită riscurile din timpul iernii hibernând pe perioade cuprinse între trei și nouă luni. Este o metodă eficientă care permite animalelor să supraviețuiască până la revenirea temperaturilor calde. Însă această regulă nu mai este una generală, așa cum o demonstrează o echipă de biologi de la Universitatea din Tel Aviv.

Numărul persoanelor care vor fi afectate de inundații va crește substanțial până în 2030, pe măsură ce nivelul inundațiilor se va tripla în următorii 15 ani. Încălzirea globală și creșterea masivă a populației sunt principalii factori ce determină astfel de schimbări, anunță World Resources Institute (WRI).

Membrii Departamentului pentru Protecția Mediului (DEP) au primit directive prin care li se interzicea folosirea înn rapoarte oficiale a termenilor de „schimbări climatice”, „încălzire globală” sau „sustenabilitate”, o politică veche de mai mulți ani care a răzbătut în presă după ce patru foști angajați ai DEP au depus plângeri în acest sens.