Paleontologie

Paleontologii chinezi care excavau un sit din sudul Chinei, sit arheologic asociat cu partea de final a Cretacicului, au făcut o descoperire de senzație, o specie complet nouă de oviraptozaur (dinozauri cu cioc și pene).

O echipă de specialiști de la Imperial College London, care studia fosilizarea oaselor tăind mici fragmente din acestea, a descoperit întâmplător hematocite (celule sangvine) și colagen în fosile de dinozaur vechi de 75 de milioane de ani.

Fosilele excavate pe locul unui lac preistoric (acum secat) din Portugalia susțin ideea că amfibieni asemănători salamandrelor de azi ocupau aceeași nișă cu crocodilii actuali, fiind unii dintre prădătorii de top de la începutul Triasicului, acum 220 de milioane de ani, se arată într-un studiu publicat în Journal of Vertebrate Paleontology.

Balenele moderne au evoluat din strămoși care au trăit la finalul Eocenului acum circa 34 de milioane de ani. Dar în comparație cu cetaceele preistorice, balenele de azi nu mestecă. O fac doar cele cu dinți, însă și acestea preferă să înghită prada întreagă sau în bucăți mari. În trecut, lucrurile stăteau însă altfel.

Este o certitudine faptul că noi, oamenii, ca un singur exemplu, avem un strămoș comun cu bureții, un strămoș care a trăit în urmă cu sute de milioane de ani. Însă data precisă la care ar fi proliferat acest organism primitiv face în continuare subiectul disputelor academice.

Combinând reconstrucția 3D a unui schelet aproape complet de stegozaur, cu metode mult mai tradiționale de a estima greutatea unui animal, oamenii de știință au reușit să afle cât cântarea unui dintre cei mai îndrăgiți dinozauri. Rezultatele au fost publicate în revista de specialitate Biology Letters.

Cu 13 milioane de ani în urmă, cel puțin șapte specii diferite de crocodili vânau în apele mlășinoase din ceea ce azi este nord-estul statului Peru, se arată într-un studiu realizat de o echipă de cercetători de la Muzeul American de Istorie Naturală, studiu publicat în Proceedings of the Royal Society B.

Rămășițele animalului a cărui specie a dispărut de pe Terra a trăit în urmă cu cel puţin 10.000 de ani şi este primul pui de rinocer lânos descoperit vreodată. Fosilele lui s-au conservat foarte bine în permafrostul siberian, iar savanţii ruşi speră că vor putea să extragă ADN din cadavru.

Numeroase specii de șerpi preistorici au fost descoperite în siturile arheologice, ducând istoria acestora pe cel puțin 100 de milioane de ani. Însă descoperirea realizată în India ne prezintă un caz neobișnuit. Un șarpe care a fost surprins în momentul morții, acum 68 de milioane de ani, în timp ce încerca să se hrănească cu un pui de sauropod, cei mai mari dinozauri care au trăit vreodată.

O supernovă de acum 2,2 milioane de ani a lăsat urme în stratul de fosile, conform unui studiu prezentat de către cercetători germani la o conferință recentă a American Physical Society.