Fizică

Fizicianul Maxim Chernodub, de la Universitatea din Tours, Franța, crede că o serie de câmpuri magnetice puternice ar putea  altera vidul spațial încât să dispună eventualele particulele încărcate ale acestuia într-un flux electric ce nu întâmpină vreodată rezistență – superconductibilitate.

Nu a trecut nicio lună de când cercetătorii National Ignition Facility (NIF) din cadrul Laboratorului Național Lawrence Livermore anunțau producerea unui fascicul laser cu puterea de 500 trilioane de watti, că Acceleratorul Laser de la Berkeley Lab (BELLA) a reușit să „încropească” un petawatt de energie doborâtor al oricărui record, adică un cvadrilion de watti într-un puls de numai 40 femtosecunde (40 x 10-15 s), cu o rată de 1 puls/sec.

Solidă, lichidă, gazoasă și plasmatică. Suntem familiarizați cu aceste stări ale materiei - cel puțin cu primele trei - deoarece ne întâlnim cu ele în viața de zi cu zi. Dar se pare că în Natură există și alte stări de agregare, unele care se manifestă doar în condiții extreme. Între acestea, o fază metalică numită Jahn-Teller, descoperită de cercetători cu ajutorul materialelor superconductoare.

Cel mai mare și mai puternic accelerator de particule din lume, Large Hadron Collider (LHC) de la CERN, își reia activitatea treptat după doi ani de întreținere și îmbunătăţiri în valoare de 124 milioane de euro.