Istorie și arheologie

Poate că nu suntem capabili să vedem fantome, așa cum ne ilustra producția hollywoodiană cu nume predestinat „Al șaselea simț”, dar este cert că strămoșul omului, atunci când a făcut primii pași în afara mediului acvatic, avea acest al șaselea simț.

O veritabilă comoară tracică, datând din secolul al IV-lea Î.Hr., a fost scoasă la lumină de către o echipă de arheologi bulgari, echipă condusă de prof. Diana Gergova. Descoperirea a avut loc în apropiere de localitatea Sveshtari, aceeași localitate în care a mai fost identificat și mormântul regelui get Dromihete.

V-ați întrebat vreodată de unde vine această expresie atât de folosită azi, precum era și în urmă cu sute de ani? Cel puțin, la prima vedere, pare o formulare tipic românească, menită să descrie o călătorie pe distanțe uriașe. Nimic mai fals. Cele șapte mări și șapte țări au un înțeles cu mult mai profund decât vă imaginați.

Noi descoperiri ale unei echipe internaţionale de cercetători indică dispariţia majorităţii Neanderthalienilor din Europa în urmă cu circa 50.000 de ani. Astfel, vechea teorie, potrivit căreia Europa era populată de sute de mii de oameni de Neanderthal până la sosirea Homo Sapiens, este contrazisă.

Cu toți definim astfel de picturi rupestre drept artă primitivă. Realitatea este, însă, că operele de artă create acum cel puțin 30.000 de ani reprezintă cele mai fidele reprezentări animale create vreodată, depășind în acuratețe orice pictură realizată de artiștii moderni.

Senebkay, unul dintre primii faraoni ai dinastiei Abydos (1650 – 1600 d.H.), a fost ucis cu brutalitate într-o bătălie de acum cel puţin 3.600 de ani, se arată într-un studiu al unei echipe de cercetători de la Universitatea din Pennsylvania, studiu ce a reconstituit, lovitură cu lovitură, ultimele clipe ale faraonului.

Scrierile rămase din perioada Imperiului Roman ne descriu ospețe fastuoase, arătând că romanii știau să mănânce bine și chiar se dădeau în vânt după astfel de mese. Însă este vorba doar de masa celor bogați, circa 2% din populația Romei, în timp ce 98% din romani consumau o hrană pe care astăzi o considerăm una furajeră.