Istorie și arheologie

Între ruinele antice ale unui complex ritualic din Bolivia, o echipă de arheologi de la colegiul Franklin&Marshall din Pennsylvania, a descoperit urmele unei camere în care trupurile celor morți erau supuse unui ritual macabru

Senebkay, unul dintre primii faraoni ai dinastiei Abydos (1650 – 1600 d.H.), a fost ucis cu brutalitate într-o bătălie de acum cel puţin 3.600 de ani, se arată într-un studiu al unei echipe de cercetători de la Universitatea din Pennsylvania, studiu ce a reconstituit, lovitură cu lovitură, ultimele clipe ale faraonului.

Atunci când au ales să scaneze o statuie a lui Buddha veche de aproape un mileniu, cercetătorii Muzeului Drents din Olanda au avut parte de surpriza vieții lor. Un călugăr budist mumificat, în poziția lotus, care ar fi trăit în jurul anului 1100 d.Hr.

Prima conversație verbală s-ar fi petrecut acum 1,8 – 2,5 milioane de ani, cel mai probabil având ca subiect crearea uneltelor, se arată într-un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din California și publicat în revista de specialitate Nature Communication.

Lucrările arheologice din ultima perioadă, întreprinse de specialiști de la Universitatea Open, au scos la iveală urmele unei așezări datând de acum 9.500 de ani, cu circa 5.000 de ani mai devreme decât se crezuse inițial.

O echipă de cercetători chinezi de la Institutul de Arheologie Yangzhou, condusă de Prof. Shu Jiaping, a descoperit ceea ce ar putea fi locul de veci al unuia dintre cei mai detestați monarhi din istoria Chinei, împăratul Yang Guang din dinastia Sui, anunță China Daily.

Rămășițele straniului hominid botezat Hobbitul (Homo floresiensis), descoperite în anul 2003 pe insula indoneziană Flores, au intrat din nou în atenția specialiștilor după ce o echipă japoneză a adus noi argumente cu privire la originea misterioasă a acestora, declanșând una dintre cele mai aprige dispute din lumea paleoantropologiei.

Descoperirea în Kenia a oaselor mâinii unui individ din specia Homo erectus, descoperiri extrem de rare de altfel, aduce o nouă lumină asupra modului în care mâinile noastre au evoluat de-a lungul timpului, un mister pe care paleoantropologii au încercat să îl deslușească de decenii bune.

Vânătorii-culegătorii din preistorie, cu o dietă bazată în mare parte pe carne de vânat, aveau o dantură cu mult mai sănătoasă decât oamenii de azi, cariile sau alte afecțiuni provocate de bacterii fiind aproape inexistente, se arată într-un studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Adelaide, Australia.