Tehnică&Inventică

Cercetarea oceanică, navigația submarină, cartografierea terenului subacvatic, observarea obiectelor sub apă (tehnologia sonarului, spre exemplu), toate se bazează pe sunet, care este în continuare cea mai bună modalitate de a transmite și de a recepționa informația prin apă.

Micuța companie britanică Reaction Engines Ltd consideră că motorul său denumit Sabre ar putea fi integrat în fuselajul unui avion spațial la bordul căruia ar funcționa asemenea unui motor cu reacție în atmosferă și precum propulsoarele unei rachete în Spațiu. Angrenajul ar putea lua locul rachetelor în privința călătoriilor cosmice și ar putea revoluționa zborul, reducând la maximum patru ore cele mai îndelungate călătorii aeriene.

Aşa se pare potrivit cercetătorilor, care au dezvoltat o metodă de a controla conductivitatea electrică a „materialului minune”. Rezultatul va fi probabil materializat în electronicele viitorului, mai rapide, mai flexibile şi mai subţiri.

Compania austriacă Innovative Aeronatical Technology (IAT21) a prezentat un nou tip de navă în cadrul evenimentului Paris Air Show din această săptămână, un vehicul despre care producătorul susține că poate decola și ateriza vertical, fără elice, sau aripi fixe.

Grafenul, un strat de carbon cu grosimea de un atom, ar putea servi la realizarea unor senzori optici performanți pentru camerele foto. Este constatarea cercetătorilor de la MIT, care au descoperită că grafenul poate transforma lumina în electricitate, într-un mod inedit.

Organizația austriacă ZSI – Zentrum Fur Soziale Innovation (Centrul pentru Inovație Socială), cu sediul în Viena, are în derulare un proiect internațional, marca UE, cu privire la nivelul de popularitate al tehnologiilor Nano – sau nanotehnologiei – în rândul cetățenilor europeni de diferite naționalități.

Cercetătorii americani de la Universitatea din Texas în Austin au reușit, în premieră, să mascheze un obiect tridimensional în mediul său natural, făcându-l invizibil sub toate unghiurile de observare, pentru microunde.

Cercetătorii de la Universitatea din Bristol s-au inspirat din anatomia calmarului și din cea a peștelui zebră (danio perio), pentru a crea mușchi artificiali capabili să își modifice culoarea prin simpla acționare a unui comutator. Aceștia ar putea fi folosiți în realizarea „hainelor inteligente”, de natură să ne ofere, printre altele, mijloace de camuflare.

Natura nu încetează să ne inspire în sensul realizării celor mai importante performanțe tehnologice. Recent, oamenii de știință ai Școlii de Inginerie și Științe Aplicate (SEAS), din cadrul Universității Harvard, au creat o suprafață nouă deosebit de alunecoasă, plecând de la structura plantelor carnivore de tip ulcior, al căror nume provine tocmai de la forma de recipient pentru apă pe care oricare dintre acestea o are.