Rezervele de heliu ale planetei s-ar putea epuiza complet în următoarele trei decenii

Heliul, un element folosit în general pentru umflarea baloanelor colorate de la petreceri, s-a împuținat într-atât la nivelul planetei încât specialiștii se tem că ar putea dispărea complet în următorii 30 de ani. Pare amuzant, dar cercetătorii învinuiesc tocmai patronii firmelor organizatoare de petreceri pentru că exploatează excesiv elementul ce nu poate fi obținut artificial.

Problema vine din faptul că al doilea cel mai ușor element din lume este crucial pentru activități umane mai serioase, așa cum ar fi utilizarea unor echipamente precum cititoarele cu imagistică prin rezonanță magnetică (RMN) și generatoarele de raze neutronice.

Heliul a fost prima oară descoperit în 1868 de către astronomul francez Pierre-Jules-Cesar Janssen, atunci când a observant o linie colorată în galben în spectrul luminii Soarelui cu ocazia unei eclipse solare. Linia, a cărei lungimi de undă măsura 587,49 nanometri, a fost denumită „heliu” de către astronomul englez Sir Norman Lockyer, inspirându-se din numele lui Helios, zeul grec al Soarelui.

Atmosfera Terrei este compusă din heliu în proporție de 0,0005%, iar elementul este adesea eliberat în Spațiu, deoarece gravitația planetei nu-l poate trage în jos. Al doilea element din tabelul periodic se formează pe Pământ printr-un proces de înjumătățire a rocilor radioactive, fiind apoi eliberat din depozite de gaze.

Exceptând rolurile sale menționate mai devreme, heliul se mai folosește în cazul baloanelor științifice, al blindajului insonor al aparatelor de filmat, pentru protecția aparatelor de sudură, pentru presurizarea rezervoarelor rachetelor cu combustibil lichid, precum și în cazul tunelurilor de vânt supersonice.

De vreme ce heliul este un gaz inert care nu reacționează cu alte substanțe chimice, este sigur de utilizat precum și vital în cadrul cercetării științifice grație faptului că nu îngheață nici chiar la temperaturi extreme de scăzute.

Mai mult, el poate fi lichefiat pentru a îndeplini sarcini precum răcirea reactoarelor nucleare, sau în cazul magneților super-conductori ce trebuie răciți la temperatura de -270⁰ C pentru a opera. Astfel de magneți sunt acum foarte răspândiți și incluși în mașinării ce variază de la LHC-ul din Geneva și până la RMN-urile din spitale. Fără heliu, niciunul dintre aceste aparate nu ar mai putea funcționa.

Heliul nu este o sursă de energie regenerabilă și nici nu poate fi creat sintetic. Totuși, prețul scăzut la care a fost comercializat mai ales în ultimii zece ani a condus la folosirea lui abundentă în scopuri mai degrabă frivole, comparative cu cele productive din punct de vedere științific.

Sursa