Medicină

Potrivit unui studiu efectuat pe şoareci de laborator, al cercetătorilor Şcolii Universitare de Medicină Washington, din St. Louis, publicat în revista Nature, anumite secvenţe ADN din celulele tumorale pot direcţiona sistemul imunitar spre distrugerea celulelor canceroase.

Neașteptat, mai multe dovezi științifice indică posibilitatea ca maladia Alzheimer să fie, de fapt, o afecțiune metabolică, rezultat al regimurilor alimentare nepotrivite, și nu o problemă genetică sau strict neurologică. Unii specialiști merg atat de departe cu această teorie, încât au redenumit forma de demență Alzheimer „diabet de tip 3”.

Un proiect creat de doi masteranzi la inginerie mecanică în cadrul Universității Brigham Young, din SUA, intitulat FlexLegs, este un fel de hibrid, între cârje și proteze rapid de înlocuit  porțiunea inferioară a piciorului, care promite să le permită indivizilor accidentați să meargă, să alerge și în general să fie aproape complet funcționali în pofida fracturii la unul dintre picioare, spre exemplu.

Cu riscul de a supăra fanii seriei „Twilight” („Amurg”), ultimul film apărut din această saga, „Zori de zi: Partea I” („Breaking Dawn”) provoacă nu numai critici negative, dar poate provoca chiar şi crize de epilepsie…

Tatuajele electronice promit să contribuie la monitorizarea stării de sănătate a oamenilor în diferite moduri, de la măsurarea tensiunii sau a glicemiei și până la detectarea celulelor canceroase. Acum, un astfel de nanosenzor din grafen montat pe dantură este capabil să detecteze diferitele tipuri de bacterii din salivă, între care și Streptococcus mutans, principala cauză a formării cariilor.

Siemens a dezvoltat o nouă metodă de testare a afecțiunilor hepatice care presupune numai recoltarea unei mostre de sânge în locul unei biopsii.

Biologii de la Universitatea din California în San Francisco (UCSF), coordonați de Somudutta Roy, au descoperit un nou tip de celulă stem intitulată „celulă somatică pluripotentă endogenă” (ePSC).