Neuroștiințe

O echipă de cercetători americani a testat metoda „prețului la liberă alegere” în cadrul a trei experimente diferite într-un parc de distracții tematic, iar rezultatele s-au dovedit promițătoare, dar și neașteptate.

Cercetătorii de la Central Institute of Mental Health (Universitatea Heidelberg, Germania) și de la Douglas Mental Health University Institute (Universitatea McGill, Montreal, Canada) au demonstrat că stresul la care sunt supuși locuitorii marilor orașe afectează – în mod cronic – activitatea a două arii cerebrale corelate, dar implicate în emoții de tip diferit.

Un studiu al cercetătorilor Colegiului Medical Baylor, din Houston, coordonat de neurologul Mauro Costa-Mattioli, a conchis că inhibarea unei molecule –denumită PKR- din creierele șoarecilor a îmbunătățit vizibil funcția de memorare, precum și abilitățile de învățare ale rozătoarelor.

O echipă de cercetători de la MIT condusă de Joel Voldman a proiectat o sondă neuronală unică, ce poate fi atașată direct pe lanțul nervos ventral (LNV), care, alături de creier, formează sistemul central nervos la insecte.

Potrivit unei echipe de cercetători coordonate de prof. Maria Kozhevnikov, de la Departamentul de Psihologie al Universității Naționale din Singapore (NUS), care a studiat mai mulți călugări tibetani practicanți ai unei forme de meditație cunoscută ca „g-tummo”, în stare meditativă creierul uman este capabil să modifice integral temperatura corpului.

Oamenii de știință de la universitatea americană Duke au descoperit o genă care face legătura dintre cele trei schimbări biologice, necorelate până acum între ele, acuzate în mod curent că ar fi cauze ale schizofreniei. Gena a devenit, cu această ocazie, suspectul principal responsabil de manifestarea bolii și o posibilă țintă pentru eventuale tratamente.

Probleme de memorie, deficit de atenție și depresie, acestea sunt principalele efecte pe care  poluarea le are asupra creierului, potrivit unui nou studiu publicat în revista Molecular Psychiatry.