Neuroștiințe

Pentru o anumită zonă din creier, între nicotină și cocaină nu există nicio diferență, cel puțin în cazul primei țigări. A demonstrat-o un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Chicago, care și-au propus să elucideze mecanismul dependenței.

O echipă de neurobiologi de la  Universitatea Berkeley, California, a identificat punctul exact din creier unde sunt elaborate informațiile care îi conduc pe oameni la abuzul de substanțe, la excese alimentare sau la comportamente compulsive.

Potrivit dicționarului englez-român disponibil la adresa www.hallo.ro, termenul „bias” este echivalat în limba noastră cu noțiuni precum: „confuzie”, „eroare sistematică”, „înclinare”, „părtinire”, „polarizare”, „predilecție”, „preconcepție”,„ tendință”.

Potrivit specialiștilor, depresia, schizofrenia și demența degenerativă de tip Alzheimer au toate în comun, probabil, un hipocamp micșorat. Acum, un medicament nou, care a început să fie testat recent pe oameni, promite să readucă la dimensiuni normale acea parte a creierului.

Deocamdată, nimeni nu cunoaște sexul acestui copil canadian: părinții lui vor să-i ofere posibilitatea de a-și alege singur orientarea sexuală, neinfluențat de normele sociale. Până una alta, decizia celor doi a declanșat un val de polemici.

O echipă de neurologi de la Institutul Max Planck a demonstrat pentru prima oară efectul direct al insulinei asupra circuitelor cerebrale ale recompensei. Implicarea acestor circuite neuronale ar putea explica de ce le este atât de greu persoanelor obeze să reziste tentațiilor culinare.

Bebelușii au creiere structurate pentru a înțelege limbajul cu trei luni înainte de naștere.

În cadrul unui experiment derulat de cercetătorii Universității Stanford, din SUA, s-a constatat că, atunci când șoarecii tineri sunt expuși la sângele șoarecilor mai bătrâni, neuronii lor deprind trăsături specifice acestora din urmă. Atunci când transferul se face în sens invers, celulele nervoase ale șoarecilor bătrâni se revigorează, imitându-le pe cele tinere.

În contextul extinderii mijloacelor de comunicaţie, dar şi al crizei economice globale, dependenţa de muncă a devenit una dintre problemele secolului 21. De aceea, cercetătorii norvegieni au realizat un test psihologic, menit să distingă între oamenii harnici şi cei cu probleme comportamentale care îi fac  „bolnavi” de muncă.