Neuroștiințe

În contextul extinderii mijloacelor de comunicaţie, dar şi al crizei economice globale, dependenţa de muncă a devenit una dintre problemele secolului 21. De aceea, cercetătorii norvegieni au realizat un test psihologic, menit să distingă între oamenii harnici şi cei cu probleme comportamentale care îi fac  „bolnavi” de muncă.

În fiecare an, peste 160 milioane de europeni  acuză o suferință psihică– 38% din populația Bătrânului Continent, potrivit unui raport dat publictății de European Brain Council și European College of Neuropsychopharmacology.

Potrivit unei echipe de cercetători coordonate de prof. Maria Kozhevnikov, de la Departamentul de Psihologie al Universității Naționale din Singapore (NUS), care a studiat mai mulți călugări tibetani practicanți ai unei forme de meditație cunoscută ca „g-tummo”, în stare meditativă creierul uman este capabil să modifice integral temperatura corpului.

O echipă de cercetători de la MIT condusă de Joel Voldman a proiectat o sondă neuronală unică, ce poate fi atașată direct pe lanțul nervos ventral (LNV), care, alături de creier, formează sistemul central nervos la insecte.

Oamenii de știință de la universitatea americană Duke au descoperit o genă care face legătura dintre cele trei schimbări biologice, necorelate până acum între ele, acuzate în mod curent că ar fi cauze ale schizofreniei. Gena a devenit, cu această ocazie, suspectul principal responsabil de manifestarea bolii și o posibilă țintă pentru eventuale tratamente.

Probleme de memorie, deficit de atenție și depresie, acestea sunt principalele efecte pe care  poluarea le are asupra creierului, potrivit unui nou studiu publicat în revista Molecular Psychiatry.

Atunci când indivizii acceptă ideea absenței liberului arbitru, sunt șanse mari ca organele lor de gândire lor să își reducă rata de funcționare.

Bebeluşii şi în general copiii învaţă o a doua limbă cu o uşurinţă remarcabilă, această capacitate pierzându-se însă în timpul creşterii. Cercetătorii de la Institutul de Învăţământ şi Ştiinţe ale Creierului, din cadrul Universităţii Washington, investighează mecanismele cerebrale care contribuie la capacitatea copiilor de învăţare a limbilor străine, sperând să găsească modalităţi de dezvoltare a acestei capacităţi şi la adulţi.