Acasă PĂMÂNT Pagina 18

PĂMÂNT

Planeta noastră Pământ are o vechime de peste 4,5 miliarde de ani, iar evoluția sa geologică, dar și evoluția vieții și, mai ales, a omului sunt povești extraordinare, pe care oamenii încearcă să le descifreze pas cu pas, prin noi descoperiri și noi tehnologii. Pentru aceasta au fost pus la punct științe dedicate, de la cele care ne ajută să facem „incursiuni” în trecut prin studierea modului în care s-a format Pământul (geofizica) până la cele prin care înțelegem cu a evoluat și prin ce transformări a trecut viața, în toate formele ei (paleontologia).

Evoluția omului, însă, a ajuns într-un punct critic: industrializarea galopantă a fost însoțită, din păcate, și de o evoluție spectaculoasă a poluării. Care acum ne amenință nu doar sănătatea, ci însăși existența în viitor, din cauza influențelor nefaste asupra mediului înconjurător, a biodiversității și chiar a climei – schimbările climatice devin o problemă extrem de gravă, care aduce provocări incomensurabile chiar pentru supraviețuirea speciei umane.

Așa încât prin informațiile din această categorie încercăm să identificăm soluții care să „repare” influențele nefaste ale omului asupra planetei, dar și să înțelegem mai multe despre Pământ. Dacă specia umană considerăm că este cea mai puternică de pe planetă, e bine să ne ghidăm după dictonul ”o putere mare înseamnă și o responsabilitate mare” – atât față de noi înșine, cât și față de animalele și plantele care ne înconjoară.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
PĂMÂNT

Dinozauri mari se adunau în acest loc 4.9 (10)

Acum 167 de milioane de ani, dinozauri uriași cutreierau o lagună cu apă dulce, lăsând în urma lor urme care acum sunt...

Energia solară – cinci utilizări de top 3 (2)

Energie solara utilizari
Cu atât de multe dispozitive și tehnologii diferite care ar putea folosi energia solară în era modernă, mulți se întreabă „cum se...

Geneticienii vor clona, în sfârșit, mamutul lânos (Foto) 5 (1)

Geneticienii vor clona, în sfârșit, mamutul lânos (Foto)

În cinci ani, un mamut lânos are mari șanse să fie clonat, potrivit cercetătorului rus Semyon Grigoriev, director al muzeului de istorie naturală din Republica Sakha și partener al unei echipe de savanți de la Universitatea Kinki, din Japonia, care a contribuit la recuperarea materialului genetic al uriașului mamifer preistoric.

De ce a apărut Homo sapiens în Africa? 4.9 (14)

Istoria umanității este o saga complexă și fascinantă, punctată de descoperiri științifice care ne luminează treptat despre originile noastre. În centrul acestei...

Parcul Național al Ghețarilor, nevoit să își schimbe numele 0 (0)

Parcul Național al Ghețarilor, nevoit să își schimbe numele

În numai 100 de ani, dintre cei 150 de ghețari existenți în unul dintre cele mai frumoase parcuri naționale din Statele Unite ale Americii, Parcul Național al Ghețarilor din Montana, mai există doar 25. Mai mult, și aceștia din urmă vor dispărea complet în următoarele decenii.

Ariston Comfort Challenge – pentru cercetătorii din inima Groenlandei 0 (0)

Ariston-Comfort-Zone-stiinta-tehnica-1
Ariston Thermo anunță finalizarea proiectului „Ariston Comfort Challenge”: o casă de tip modular, inovatoare și călduroasă, construită în inima Groenlandei, pentru cercetători de la...

Doar un oraș va putea găzdui Jocurile Olimpice de iarnă în...

Într-un studiu, cercetătorii au încercat să determine câte orașe ar putea găzdui Jocurile Olimpice de iarnă până la sfârșitul secolului dacă emisiile...

Au fost descoperite primele mamifere care hibernează la temperaturi ridicate 0...

Au fost descoperite primele mamifere care hibernează la temperaturi ridicate

Numeroase specii de mamifere și păsări evită riscurile din timpul iernii hibernând pe perioade cuprinse între trei și nouă luni. Este o metodă eficientă care permite animalelor să supraviețuiască până la revenirea temperaturilor calde. Însă această regulă nu mai este una generală, așa cum o demonstrează o echipă de biologi de la Universitatea din Tel Aviv.

Balenele și delfinii îşi pot ajusta sensibilitatea auzului 0 (0)

Balenele și delfinii îşi pot ajusta sensibilitatea auzului

Multe dintre speciile de balene şi delfini (mamiferele din subordinul Odontoceti) vânează şi se ghidează pe baza sunetului, prin ascultarea ecoului undelor sonore, adică prin ecolocaţie – pentru a realiza aceasta cu succes, au nevoie de un auz hiper-sensibil. Potrivit unui studiu recent, se pare că la animalele din subordinul Odontoceti, acest simţ este ajustabil.

Ce ne învață acest mamifer de 62 de milioane de ani?...

Descoperirea recentă a unei fosile rare a stârnit un mare interes în rândul oamenilor de știință: cea a Mixodectes pungens, un mic...
Știință & Tehnică
Privacy Overview

This website uses cookies so that we can provide you with the best user experience possible. Cookie information is stored in your browser and performs functions such as recognising you when you return to our website and helping our team to understand which sections of the website you find most interesting and useful.