Astrofizică

Astrofizica este o parte foarte importantă a astronomiei, utilizând știința fizicii pentru observarea și analizarea naturii corpurilor cerești (dar nu a poziției sau mișcării lor în spațiu), a mediului interstelar și a radiațiilor cosmice. Astrofizica e împărțită în două mari categorii: teoretică și experimentală.

În principal, astrofizica examinează emisiile obiectelor din cosmos prin intermediul spectrului electromagnetic (lumina, densitatea, temperatura, compoziția chimică). Tot de această ramură a astronomiei țin și observarea și studiul unor concepte evazive, cum ar fi proprietățile materiei negre, a energiei negre și a găurilor negre, dar și călătoria în timp, „găurile de vierme” sau originile Universului.

Astrofizicienii utilizează în munca lor de cercetare și analiză mai multe discipline ale fizicii, de la mecanică și electromagnetism până la mecanica cuantică sau fizica atomică și moleculară. Astrofizica experimentală este extrem de limitată în acest moment, fiind strâns legată de evoluțiile tehnologice ale explorării spațiale – de exemplu, din cauză că atmosfera Pământului afectează observațiile, este nevoie de telescoape trimise în spațiul cosmic pentru colectarea informațiilor.

Unul dintre cei mai cunoscuți astrofizicieni din istorie este Arthur Eddington, care a reușit să demonstreze, în timpul unei eclipse, că teoria relativității generalizate a lui Einstein este corectă. De asemenea, cunoscutul telescop spațial Hubble a fost numit după astrofizicianul Edwin Hubble, care a demonstrat faptul că Universul este în expansiune.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Astrofizică

100.000 de planete interstelare hoinăresc prin Calea Lactee

Un studiu al astrofizicienilor Universităţii Stanford asupra aşa-numitelor planete „hoinar” relevă existenţa a nu mai puţin de 100.000 de astfel de obiecte cosmice în galaxia noastră.

Hubble descoperă o nouă clasă de exoplanete

Ultimele descoperiri şi observaţii ale Telescopului Spaţial Hubble asupra exoplanetei GJ 1214b au relevat existenţa unui tip nou de planete, aceasta fiind o lume acvatică înconjurată de o atmosferă aburindă, cu o dimensiune între cea a planetei noastre şi cea a lui Uranus.

Rusia plănuiește propria vânătoare de exoplanete

Rușii plănuiesc să folosească metoda clasică de detectare a exoplanetelor, și anume observarea tranzitului lor împrejurul stelelor pe care le orbitează, observare posibilă prin monitorizarea luminii emise de sorii cu pricina, sau mai exact a întreruperii luminii acestora.

O sondă artificială a recoltat în premieră atomi din afara Sistemului...

O mică sondă spațială aflată pe orbita circumterestră a interceptat pentru prima oară vântul interstelar, detectând patru tipuri de atomi care își au originea în stele îndepărtate și au traversat Universul pentru a ajunge în proximitatea Pământului.

Exoplaneta „aburindă” unde un an terestru durează 18 ore

Exoplaneta 55 Cancri e, descoperită în 2004, situată la o distanţă de 40 de ani-lumină de Terra gravitează în jurul Soarelui său la viteze ameţitoare, terminând o rotaţie completă în numai 18 ore.

Călătorie către centrul Lunii – Sondele GRAIL ale NASA vor intra...

Cele două sonde gemene ale Agenţiei Spaţiale Americane, GRAIL A şi B, au fost lansate în data de 8 septembrie a.c., având drept obiective măsurarea gravitaţiei satelitului nostru natural, cartografierea interiorului său şi furnizarea de date cu privire la modul de formare al acestuia şi al Terrei.

Se pare că Luna a avut cândva un câmp magnetic propriu

Pornind de la descoperirea de pietre magnetizate pe suprafaţa selenară, oamenii de ştiinţă şi-au pus o întrebare firească despre existenţa acestora în condiţiile în care Luna nu are câmp magnetic. Se pare că tot ei au găsit şi răspunsul acestei întrebări…

Un nou asteroid ameninţă Pământul

După cum anunţam din luna aprilieîn noaptea zilei de marţi spre miercuri, un asteroid cu diametrul de aproximativ 400 metri va trece între Terra şi Lună. Deşi este cel mai mare corp ceresc de asemenea dimensiuni care se apropie la o distanţă atât de mică de planeta noastră în ultimii 35 de ani, specialiştii ne asigură că nu există motive de îngrijorare.

Stelele, „fabrici” de molecule organice

Potrivit unui nou studiu publicat în revista Nature, deși similare carbonului și petrolului de pe Terra, moleculele organice care „locuiesc” în spațiu nu s-au format din descompunerea unor bătrâne organisme vii, cum este cazul combustibililor fosili care se găsesc pe planeta noastră, ci din activitatea stelelor.

Ar putea exista viață chiar și în găurile negre, crede un...

Cosmologul rus Vyacheslav Dokuchaev, de la Institutul pentru Cercetare Nucleară din cadrul Academiei Ruse de Științe aflată în Moscova, teoretizează că găurile negre super-masive ar putea să găzduiască sisteme planetare și chiar viață, în ciuda faptului că reprezintă cea mai distructivă forță și cele mai ostile medii din Univers.