Astrofizică

Astrofizica este o parte foarte importantă a astronomiei, utilizând știința fizicii pentru observarea și analizarea naturii corpurilor cerești (dar nu a poziției sau mișcării lor în spațiu), a mediului interstelar și a radiațiilor cosmice. Astrofizica e împărțită în două mari categorii: teoretică și experimentală.

În principal, astrofizica examinează emisiile obiectelor din cosmos prin intermediul spectrului electromagnetic (lumina, densitatea, temperatura, compoziția chimică). Tot de această ramură a astronomiei țin și observarea și studiul unor concepte evazive, cum ar fi proprietățile materiei negre, a energiei negre și a găurilor negre, dar și călătoria în timp, „găurile de vierme” sau originile Universului.

Astrofizicienii utilizează în munca lor de cercetare și analiză mai multe discipline ale fizicii, de la mecanică și electromagnetism până la mecanica cuantică sau fizica atomică și moleculară. Astrofizica experimentală este extrem de limitată în acest moment, fiind strâns legată de evoluțiile tehnologice ale explorării spațiale – de exemplu, din cauză că atmosfera Pământului afectează observațiile, este nevoie de telescoape trimise în spațiul cosmic pentru colectarea informațiilor.

Unul dintre cei mai cunoscuți astrofizicieni din istorie este Arthur Eddington, care a reușit să demonstreze, în timpul unei eclipse, că teoria relativității generalizate a lui Einstein este corectă. De asemenea, cunoscutul telescop spațial Hubble a fost numit după astrofizicianul Edwin Hubble, care a demonstrat faptul că Universul este în expansiune.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Astrofizică

Pământul este înconjurat de o „centură de antimaterie”

Astrofizicienii au descoperit, cu ajutorul navei spațiale PAMELA, că în magnetosfera Pământului se manifestă un flux de antiprotoni, rezultați în urma interacțiunilor nucleare dintre radiațiile cosmice (particule încărcate energetic, precum protoni, electroni și nuclee de heliu) și atmosfera terestră, antiprotoni care se acumulează în câmpul geomagnetic la altitudini de câteva sute de kilometri.

Satelitul saturnian Titan este cealaltă lume a Sistemului Solar unde cad...

Misiunea Cassini dezvăluie multe din secretele planetei Saturn şi ale sateliţilor săi. Terra şi satelitul saturnian Titan sunt singurele lumi din Sistemul Solar unde cad ploi lichide pe suprafeţe solide. Pe Titan însă, nu plouă cu apă, ci cu metan, iar în unele locuri ale satelitului, potrivit unui nou studiu, acest fapt se întâmplă doar o dată la o mie de ani.

Fuziunea a două găuri negre

În 2010, telescopul spațial Fermi ne-a arătat că galaxia noastră are doi lobi. Nu știm care a fost fenomenul cosmic care i-a produs, dar acum avem o teorie.

Scurtă istorie a Big Bang-ului (a treia parte)

În episodul trecut vă prezentam foarte pe scurt ipoteza atomului primordial, enunțată de Lemaitre într-o scrisoare publicată de către revista Nature, pe 9 mai...

O nouă problemă în cosmologie?

Pe 4 noiembrie, în prestigioasa revistă Nature Astronomy, era publicat un articol al cărui titlu, timp de câteva momente, m-a intrigat la...

Un curcubeu pe o exoplanetă

La aproximativ 636 de ani lumină distanță de noi, în constelația Peștii, exoplaneta WASP-76b se află pe orbită în jurul unei stele...

O stea ”aleargă” cu peste 2,3 milioane km/h prin Calea Lactee

O stea de masă mică, numită CWISE J124909+362116.0 (J1249+36), se deplasează prin Calea Lactee cu o viteză uluitoare de peste două milioane...

Undele gravitaționale, un nou instrument pentru detectarea materiei întunecate

Materia întunecată, componenta invizibilă a universului care reprezintă o mare parte din masa acestuia, continuă să provoace oamenii de știință. Deși existența...

Două galaxii formează o lentilă gravitațională compusă: o descoperire majoră pentru...

Recent, o echipă internațională de astronomi a făcut o descoperire fascinantă: două galaxii aliniate în mod unic acționează împreună ca o lentilă...