SPAȚIU

Deși programul de explorare spațială NASA rămâne concentrat pe analizarea asteroizilor din preajma Pământului, posibilitatea unei reveniri umane pe Lună nu este respinsă la rândul său; cel puțin de unele institute academice prestigioase din Europa, autoare ale lucrării intitulate „Înapoi pe Lună: Rațiuni Științifice pentru Reluarea Explorării Suprafeței Selenare”, ce va fi în curând publicată în jurnalul Planetary and Space Science.

Pe 6 iunie, dimineaţa, imediat cu răsăritul Soarelui, un eveniment extrem de rar s-a putut observa de pe teritoriul României. Pentru ultima dată în următorii 105 ani, Venus, a doua planeta de la Soare, a traversat discul solar. O echipă Știință&Tehnică a realizat astrofotografii profesioniste cu tranzitul lui Venus.

Astronomii au descoperit un fenomen cosmic fără precedent, cu ajutorul Observatorului Chandra cu raze X: eliminarea unei găuri negre supermasive din propria galaxie cu viteze de milioane de kilometri pe oră. Dovezile sugerează că ejectarea a fost provocată atunci când gaura neagră a intrat în coliziune cu gaura neagră supermasivă a unei alte galaxii, producându-se un recul incomensurabil.

În urmă ce peste 2 miliarde de ani, Soarele, cu mult mai slab decât în prezent, ar fi trebuit să transforme Terra într-un imens glob de gheață, incapabil să susțină viața așa cum o știm azi. Și totuși nu a fost așa. Este un mister care i-a intrigat pe cercetători decenii la rând. David Minton, profesor la Universitatea Purdue din Indiana, SUA, susține că are un posibil răspuns.

În zilele de 5 și 6 iunie, în funcție de zona geografică în care ne aflăm, vom putea asista la un eveniment astronomic foarte important și foarte rar, care nu se va mai repeta până în decembrie 2117; este vorba despre tranzitul lui Venus, fenomen în cadrul căruia astrul cel mai luminos de pe cerul nopții va trece preț de câteva ore printre Pământ și Soare, fiind vizibil ca un punct negru pe suprafața discului solar.

În august 1976, misiunea spațială sovietică, Luna 24, se dovedea un succes. Rolul său? Acela de a aduce (din nou) pe Terra mostre din solul lunar. Era ultima misiune din programul spațial Luna și, totodată, cea de a treia prin care erau recoltate probe de sol selenar.

... peste patru miliarde de ani. Totuși, potrivit astronomilor de la NASA, și nu numai, impactul este unul iminent, deoarece galaxiile Calea Lactee și Andromeda se află pe un traseu de coliziune. Deși cele două „aglomerări” stelare sunt separate de 2,5 milioane de ani-lumină, totuși, ele se atrag reciproc cu o forță cumulativă ce se traduce printr-o viteză rezultantă de 400.000 km/h.

Prima misiune privată de aprovizionare a ISS s-a încheiat cu succes, capsula Dragon amerizând în Oceanul Pacific ieri la ora 15:42GMT, fiind ulterior recuperată, cu ajutorul unor ambarcațiuni rapide.

Acum câteva luni, observatorul cu raze X Chandra de la NASA a înregistrat vânturi cosmice cu viteza de 32 milioane km/h, în apropierea unei găuri negre supermasive.

Renumit în egală măsură atât pentru „pasul mic” făcut pe Lună, cât şi pentru reticenţa în a povesti aventurile sale în cadrul misiunii Apollo 11, Neil Armstrong a povestit totuşi în detaliu această experienţă în cadrul unui interviu acordat CPA Australia.