ȘTIINȚĂ

Pe lângă laudele aduse pentru descoperirea continentului american, lui Columb i s-a imputat o bună perioadă de timp aducerea sifilisului în Europa. Câteva studii însă l-au disculpat, susţinând că boala venerică era deja răspândită pe „bătrânul continent” înainte de 1493. Însă, un grup de cercetători a demontat toate dovezile disculpatoare, astfel că exploratorul italian redevine responsabil istoric pentru aducerea maladiei.

În urmă cu circa 500 de ani, coloniștii scandinavi au dispărut din Groelanda, fenomen misterios pus de istorici pe seama evoluției Micii Ere Glaciare. O concepție rămasă valabilă cel puțin până astăzi, pentru că istoria se poate rescrie rapid în funcție de o nouă descoperire arheologică.

O echipă de cercetători americani a testat metoda „prețului la liberă alegere” în cadrul a trei experimente diferite într-un parc de distracții tematic, iar rezultatele s-au dovedit promițătoare, dar și neașteptate.

Încălzirea globală nu mai este de multă vreme un subiect nou. În fapt, astfel de fenomene s-au întâmplat cu ciclicitate pe Terra, uneori efectele lor fiind devastatoare. În aceeași ordine de idei, David Bottjer, profesor de științe naturale în cadrul USC Dornsife, speră să descopere ceea ce ne așteaptă studiind efectele încălzărilor globale din trecutul Terrei.

După ce, în anul 2010, specialistul în genetica evoluționară, Svante Paabo, și colegii săi de la Institutul de Antropologie Evoluționară Max Planck din Leipzig, demonstrau că 1 până la 4% din ADN-ul uman are origini neanderthaliene, confirmând ipoteza conform căreia Homo Sapiens și neanderthalienii au dat naștere unor urmași hibrizi, a venit rândul cercetătorilor canadieni de la Universitatea din Montreal să afirme același lucru.

O echipă de chimiști și ingineri ai universității Stanford au creat primul material sintetic care este deopotrivă sensibil la atingere și capabil să se regenereze în mod rapid și repetat la temperatura camerei. Asta nu-ți amintește de filmele SF cu roboți ucigași indistructibili?

Termenul de verigă lipsă este unul cu multe conotații, mai ales că el se referă atât la acel prezumptiv strămoș comun al primatelor și oamenilor, dar și la hominidul care a făcut tranziția către omul anatomic modern, și asta fără a mai pomeni diversele goluri din linia evolutivă a lui Homo Sapiens. Specialiștii de la Universitatea Witwatersand din Johannesburg consideră însă că sunt pe punctul de a rezolva măcar unul dintre aceste mistere.