Neuroștiințe

Mintea umană și funcționarea creierului fac obiectul unei categorii aparte de științe, numite generic neuroștiințe. Dintre acestea, cele mai importante sunt neurobiologia, psihobiologia, neuropsihologia, psihofizilogia și alte științe relativ noi – prima societate dedicată specialiștilor a apărut de-abia în 1970, când specialiștii din domeniul medicinii au realizat că funcționarea creierului uman este mult prea complexă pentru a fi rezolvată doar prin mijloacele specifice medicinii clasice.

Mai nou, se dezvoltă subdomeniul neuroștiințelor cognitive, care își propun integrarea psihologiei cognitive cu psihofiziologia sau psihobiologia. Iar lumea științifică este de acord că vorbim, de fapt, de un domeniu care se pretează unei abordări interdisciplinare, patologia sistemului nervos fiind combinată cu psihologia cognitivă, cu neuroevoluționismul sau cu genetica.

Practic, obiectivul principal care este urmărit prin neuroștiințe este de a înțelege exhaustiv cum funcționează creierul, mintea, procesele cognitive, subconștientul, etc. Odată rezolvate aceste mistere, oamenii de știință consideră că va deveni mult mai ușor să înțelegem și să rezolvăm și afecțiunile la nivel neuronal și cerebral. De aceea este un domeniu extrem de incitant din punct de vedere științific și care pune mari provocări cercetătorilor prin dificultatea pe care o presupune crearea unor dispozitive și tehnologii potrivite.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Neuroștiințe

Tatuajele electronice ar putea face posibile telepatia și telekinezia

Tatuajele electronice temporare le-ar putea permite în curând oamenilor să piloteze drone doar cu puterea gândului și să comunice între ei aparent telepatic.

Instinctul agresivității: ce spune Freud și ce spun etologii

instinctul-agresivitatii-freud-etologi-stiinta-tehnica-1
Embrionii rechinilor-tauri (Carcharias taurus) au o proprietate ieşită din comun, care i-a surprins pe cercetătorii acestei specii de peşti: cel mai dezvoltat dintre embrioni...

Încăpățânarea este înscrisă-n gene

Variații genetice specifice determină măsura în care o persoană își păstrează propriile păreri și credințe chiar și atunci când ele sunt contrazise de experiență, iar modul în care experiența influențează gândirea este legat de sensibilitatea la dopamină a cortexului prefrontal și a corpului striat din ganglionii bazali.

Componente de schimb pentru creierele șoarecilor

Cercetătorii Universității din Tel Aviv, Israel, au creat un cerebel artificial care a redat funcțiile cognitive pierdute ale unor șoareci de laborator, în cadrul unui proiect care duce mai aproape de realitate momentul implanturilor cerebrale de tip cyborg.

Ne face mai atrăgători consumul de alcool? Da, dar atunci când...

O vorbă din bătrâni spune că nu există femeie urâtă, ci doar băutură prea puţină…Se pare că în realitate este invers, gusturile estetice ale femeilor fiind mai influenţabile de consumul de alcool, potrivit unui studiu al cercetătorilor britanici.

Aerul poluat din orașe afectează memoria pe termen scurt, IQ-ul și...

Smogul din orașe scade valoarea coeficientului de inteligență (IQ) al copiilor. Este una dintre cele mai recente descoperiri ale unui studiu derulat de cercetătorii Universității din Montana (U.M.), care subliniază că aerul extrem de poluat din metropole are un important impact negativ asupra creierelor indivizilor umani, afectând memeoria pe termen scurt și alte mecanisme cerebrale.

 

Arma superstițiilor

O populație demoralizată este mai ușor de subjugat. O armată demoralizată este mai ușor de învins. De-a lungul istoriei s-a folosit pe scară largă...

Leșinul în 3D

Pentru prima oară, un grup de cercetători a reușit să filmeze ce se întâmplă în creier în momentul pierderii cunoștinței.

Jocurile video cu conţinut violent afectează funcţiile cerebrale

Cu ocazia întâlnirii anuale a Societăţii Radiologice din America de Nord, cercetătorii Universităţii de Medicină din Indiana, SUA, au prezentat un studiu efectuat pe tineri, potrivit căruia, după o săptămână în care au jucat jocuri video violente, creierele acestora au prezentat schimbări în regiunile asociate cu controlul cognitiv şi emoţional.

 

Inteligența lui Einstein, efectul unui creier neobișnuit

Un studiu realizat de prof. Dean Falk, de la Universitatea din Florida, susține că a rezolvat misterul inteligenței remarcabile a fizicianului Albert Einstein. Totul stă în forma neobișnuită a creierului acestuia, afirmă Falk.