Neuroștiințe

Toate societățile umane au fost modelate de religie, fapt ce a determinat oamenii de știință să se întrebe, printre altele, cum anume a influențat aceasta aspecte importante ale structurilor sociale. Până de curând, opinia generală era aceea că, spre exemplu, credința într-o zeitate atotputernică a fost crucială în apariția complexității politice și sociale a culturilor umane.

O echipă de cercetători din Boston a creat un nou sistem de imagistică și analiză a neuronilor la o scară mult mai fină decât cea posibilă în prezent, una despre care speră să producă revelații privitoare la o plajă largă de procese, de la dezvoltarea cerebrală și până la tulburările mintale cele mai severe.

Un studiu al cercetătorilor Colegiului Medical Baylor, din Houston, coordonat de neurologul Mauro Costa-Mattioli, a conchis că inhibarea unei molecule –denumită PKR- din creierele șoarecilor a îmbunătățit vizibil funcția de memorare, precum și abilitățile de învățare ale rozătoarelor.

Un posibil răspuns ne este oferit de articolul ” Neural and behavioral bases of age differences in perceptions of trust” (Baze neuronale și comportamentale pentru diferențierea, în funcție de vârstă, ale percepției încrederii), publicat de PNAS.

În urma derulării unei serii de tomografii computerizate pe mai mulți voluntari, câțiva profesori ai Universității din Missouri au concluzionat că alcoolul nu ne transformă în oameni răi, ci doar ne alungă teama de penibil și rușinea față de situațiile ridicole în care ne-am putea face de râs.

Potrivit unui studiu apărut recent în revista Current Biology, „coloratura” politică a fiecăruia dintre noi depinde de mărimea anumitor zone ale creierului. Amigdala este de dreapta, iar cortexul anterior de stânga.

Ca să înțelegeți ce înseamnă un psihopat gândiți-vă la cazul lui Hannibal Lecter – personajul interpretat de actorul Anthony Hopkins în filmul „Tăcerea mieilor”. Astfel de oameni sunt cruzi, antisociali și uneori violenți. De asemenea, sunt incapabili să simă empatie, vinovăție, sau regret.