Neuroștiințe

Mintea umană și funcționarea creierului fac obiectul unei categorii aparte de științe, numite generic neuroștiințe. Dintre acestea, cele mai importante sunt neurobiologia, psihobiologia, neuropsihologia, psihofizilogia și alte științe relativ noi – prima societate dedicată specialiștilor a apărut de-abia în 1970, când specialiștii din domeniul medicinii au realizat că funcționarea creierului uman este mult prea complexă pentru a fi rezolvată doar prin mijloacele specifice medicinii clasice.

Mai nou, se dezvoltă subdomeniul neuroștiințelor cognitive, care își propun integrarea psihologiei cognitive cu psihofiziologia sau psihobiologia. Iar lumea științifică este de acord că vorbim, de fapt, de un domeniu care se pretează unei abordări interdisciplinare, patologia sistemului nervos fiind combinată cu psihologia cognitivă, cu neuroevoluționismul sau cu genetica.

Practic, obiectivul principal care este urmărit prin neuroștiințe este de a înțelege exhaustiv cum funcționează creierul, mintea, procesele cognitive, subconștientul, etc. Odată rezolvate aceste mistere, oamenii de știință consideră că va deveni mult mai ușor să înțelegem și să rezolvăm și afecțiunile la nivel neuronal și cerebral. De aceea este un domeniu extrem de incitant din punct de vedere științific și care pune mari provocări cercetătorilor prin dificultatea pe care o presupune crearea unor dispozitive și tehnologii potrivite.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Neuroștiințe

Semne rele (1) 5 (1)

Plagiatul din tezele de doctorat a devenit un subiect la modă. Din păcate nimeni nu reacționează la pseudoștiința cuprinsă într-unele dintre ele. Pseudoștiința este...

Un „nou” medicament ar putea repara neuronii distruși de scleroza multiplă...

Scleroza multiplă este o tulburare autoimună care determină componente ale sistemului imunitar să atace mielina - strat care înconjoară axonii neuronilor - la nivel cerebral și vertebral. Prin urmare, majoritatea medicațiilor folosite pentru prevenirea acestui fenomen sunt direcționate către sistemul imunitar. Un nou tratament ar putea folosi acum o abordare diferită: vizarea celulelor stem deja prezente în sistemul nervos al pacienților.

Un nou tratament anti-Alzheimer restabilește funcțiile memoriei 5 (1)

Cercetătorii australieni au descoperit o tehnologie neinvazivă pe bază de ultrasunete care curăță creierul de plăcile neurotoxice de amiloid - structuri responsabile de pierderile...

Principiul incertitudinii pozitive – scurt ghid de folosire a minții în...

incertitudinea-pozitiva-stiinta-tehnica-1
Nu ceea ce nu cunoști ridică dificultăți, ci ceea ce știi cu certitudine că nu îți este necunoscut (Mark Twain) Dacă, în urmă cu jumătate...

S-a identificat cea mai probabilă sursă a schizofreniei 4.5 (2)

Oamenii de știință de la universitatea americană Duke au descoperit o genă care face legătura dintre cele trei schimbări biologice, necorelate până acum între ele, acuzate în mod curent că ar fi cauze ale schizofreniei. Gena a devenit, cu această ocazie, suspectul principal responsabil de manifestarea bolii și o posibilă țintă pentru eventuale tratamente.

Există o limită de viteză pentru gândirea umană și este ridicol...

Descris adesea ca o supermașină, creierul uman poate procesa informații complexe și ne permite să îndeplinim sarcini incredibile. Cu toate acestea, conform...

Telepatia este reală? Testele arată că da (VIDEO) 0 (0)

Un grup de cercetători de la Universitatea Duke din Carolina de Nord a întreprins un experiment bizar în care a reușit să recreeze o formă brută de telepatie, asta după ce a permis unei perechi de cobai să își trimită instrucțiuni folosind doar impulsurile cerebrale.

Testosteronul ne face mai egocentrici şi mai puţin cooperanţi 0 (0)

Există o explicaţie pentru care deciziile de grup sunt influenţate de indivizii dominanţi – potrivit unui studiu al unor cercetători britanici, testosteronul ne face să ne supraevaluăm opiniile, făcându-ne în acest mod mai puţin cooperanţi.

Războiul minții și fabricarea nebuniei (VIDEO) 0 (0)

Vreme de zeci de ani, Armata Statelor Unite a derulat experimente pe oameni, testând pe soldați voluntari efectele armelor chimice în cadrul unității militare Edgewood Arsenal, din Chesapeake Bay. Experimentele au început înaintea celui de-al Doilea Război Mondial, concentrându-se asupra iperitei (cunoscută și sub denumirea de gaz-muștar); după război, atenția s-a mutat asupra sarinului și, mai târziu, către substanțele psihoactive.

Experimentele demonstrează că putem învăța în timpul somnului 0 (0)

Se estimează că o persoană obișnuită își petrece mai mult de 200.000 de ore din viață dormind. Cum ar fi, oare, să putem folosi tot acest timp făcând ceva pentru noi înșine, de care poate nu avem timp în starea de veghe, ca, de exemplu, să învățăm ceva nou, precum stăpânirea unui instrument sau a unei limbi străine?

Știință & Tehnică
Privacy Overview

This website uses cookies so that we can provide you with the best user experience possible. Cookie information is stored in your browser and performs functions such as recognising you when you return to our website and helping our team to understand which sections of the website you find most interesting and useful.