Neuroștiințe

Mintea umană și funcționarea creierului fac obiectul unei categorii aparte de științe, numite generic neuroștiințe. Dintre acestea, cele mai importante sunt neurobiologia, psihobiologia, neuropsihologia, psihofizilogia și alte științe relativ noi – prima societate dedicată specialiștilor a apărut de-abia în 1970, când specialiștii din domeniul medicinii au realizat că funcționarea creierului uman este mult prea complexă pentru a fi rezolvată doar prin mijloacele specifice medicinii clasice.

Mai nou, se dezvoltă subdomeniul neuroștiințelor cognitive, care își propun integrarea psihologiei cognitive cu psihofiziologia sau psihobiologia. Iar lumea științifică este de acord că vorbim, de fapt, de un domeniu care se pretează unei abordări interdisciplinare, patologia sistemului nervos fiind combinată cu psihologia cognitivă, cu neuroevoluționismul sau cu genetica.

Practic, obiectivul principal care este urmărit prin neuroștiințe este de a înțelege exhaustiv cum funcționează creierul, mintea, procesele cognitive, subconștientul, etc. Odată rezolvate aceste mistere, oamenii de știință consideră că va deveni mult mai ușor să înțelegem și să rezolvăm și afecțiunile la nivel neuronal și cerebral. De aceea este un domeniu extrem de incitant din punct de vedere științific și care pune mari provocări cercetătorilor prin dificultatea pe care o presupune crearea unor dispozitive și tehnologii potrivite.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Neuroștiințe

Leșinul în 3D 0 (0)

Leșinul în 3D

Pentru prima oară, un grup de cercetători a reușit să filmeze ce se întâmplă în creier în momentul pierderii cunoștinței.

Testosteronul ne face mai egocentrici şi mai puţin cooperanţi 0 (0)

Testosteronul ne face mai egocentrici şi mai puţin cooperanţi

Există o explicaţie pentru care deciziile de grup sunt influenţate de indivizii dominanţi – potrivit unui studiu al unor cercetători britanici, testosteronul ne face să ne supraevaluăm opiniile, făcându-ne în acest mod mai puţin cooperanţi.

Pisica ta este psihopată? Oamenii de știință au dezvoltat un test...

Timp de secole, pisicile au fascinat omenirea prin independența lor și comportamentul adesea deconcertant. Astăzi, o echipă de cercetători britanici oferă o...

Electrostimularea cerebrală îmbunătăţeşte procesul de învăţare 0 (0)

Electrostimularea cerebrală îmbunătăţeşte procesul de învăţare

Cercetătorii au demonstrat că stimularea creierului cu ajutorul electricităţii accelerează procesul de învăţare – supunerea unor anumite părţi ale creierului la un curent de mică intensitate măreşte activitatea cerebrală.

Creierul fetelor diferă de cel al băieților încă de la naștere...

De zeci de ani, oamenii de știință s-au întrebat despre diferențele dintre creierul bărbaților și al femeilor. Sunt legate de biologie, de...

Un studiu revoluționar arată că conștiința nu provine din creierul tău...

„Gândesc, deci exist.” Încă din secolul al XVII-lea, această celebră formulă a lui René Descartes a modelat concepția occidentală despre minte, sinele...

Parazitul care ne controlează mințile 5 (9)

parazit-creier-stiinta-tehnica-1
Imaginează-ți cum ar fi să trăiască un parazit în creierul tău – un fel de pasager clandestin în ființa ta având capacitatea să îți...

Principiul incertitudinii pozitive – scurt ghid de folosire a minții în...

incertitudinea-pozitiva-stiinta-tehnica-1
Nu ceea ce nu cunoști ridică dificultăți, ci ceea ce știi cu certitudine că nu îți este necunoscut (Mark Twain) Dacă, în urmă cu jumătate...

Adresarea de mulţumiri ne îmbunătăţeşte starea de sănătate 0 (0)

Adresarea de mulţumiri ne îmbunătăţeşte starea de sănătate

Un studiu efectuat recent a demonstrat că adresarea unui simplu „mulţumesc”, fie pe cale orală, fie în scris, declanşează eliberarea unor substanţe chimice în creier, ce fac nivelurile de cortisol, cunoscut ca hormon al stresului, să scadă vertiginos. Mulţumirile trebuie însă să fie sincere, nu ne putem păcăli organismul prin „mulţumiri de complezenţă”.

Obezitatea prin alimentație excesivă este provocată de mecanismele cerebrale 5 (1)

Obezitatea prin alimentație excesivă este provocată de mecanismele cerebrale

Factorul principal care determină obezitatea este consumul excesiv de alimente. În cadrul unui studiu asupra circuitelor cerebrale responsabile de foame și de sațietate, realizat de cercetătorii Școlii Medicale Yale, s-a descoperit că mecanismele moleculare care controlează radicalii liberi – molecule relaționate cu deprecierea celulară – reprezintă miezul apetitului crescut vinovat de obezitatea indusă de regimul alimentar.

Știință & Tehnică
Privacy Overview

This website uses cookies so that we can provide you with the best user experience possible. Cookie information is stored in your browser and performs functions such as recognising you when you return to our website and helping our team to understand which sections of the website you find most interesting and useful.