Neuroștiințe

Cu ajutorul imagisticii prin rezonanță magnetică (RMN), cercetătorii au descoperit 12 puncte de conexiune extrem de dense în creierul uman, toate interconectate între ele. Acum, savanții încearcă să descifreze rațiunea existenței acestei rețele speciale.

Se estimează că o persoană obișnuită își petrece mai mult de 200.000 de ore din viață dormind. Cum ar fi, oare, să putem folosi tot acest timp făcând ceva pentru noi înșine, de care poate nu avem timp în starea de veghe, ca, de exemplu, să învățăm ceva nou, precum stăpânirea unui instrument sau a unei limbi străine?

Un studiu efectuat recent a demonstrat că adresarea unui simplu „mulţumesc”, fie pe cale orală, fie în scris, declanşează eliberarea unor substanţe chimice în creier, ce fac nivelurile de cortisol, cunoscut ca hormon al stresului, să scadă vertiginos. Mulţumirile trebuie însă să fie sincere, nu ne putem păcăli organismul prin „mulţumiri de complezenţă”.

Cu ocazia întâlnirii anuale a Societăţii Radiologice din America de Nord, cercetătorii Universităţii de Medicină din Indiana, SUA, au prezentat un studiu efectuat pe tineri, potrivit căruia, după o săptămână în care au jucat jocuri video violente, creierele acestora au prezentat schimbări în regiunile asociate cu controlul cognitiv şi emoţional.

Încă din vremea Greciei Antice și până în zilele noastre există numeroase exemple documentate ale experiențelor la limita morții (NDE) pe care mii de oameni din toată lumea le-au avut de-a lungul veacurilor. Este vorba despre un fenomen considerat mistic, manifestat în sufletul omului, la granița dintre viață și moarte, pe care cercetătorii, în special neurologi, pretind acum că îl pot explica științific.

În contextul extinderii mijloacelor de comunicaţie, dar şi al crizei economice globale, dependenţa de muncă a devenit una dintre problemele secolului 21. De aceea, cercetătorii norvegieni au realizat un test psihologic, menit să distingă între oamenii harnici şi cei cu probleme comportamentale care îi fac  „bolnavi” de muncă.

În cadrul unui studiu publicat în PNAS, cercetătorii Universităţii din Austin, Texas şi cei ai Washington State University au observat, la animalele ai căror strămoşi fuseseră expuşi la agenţi contaminanţi, reacţii crescute la factorii de stres, concluzionând că rezistenţa fiecăruia la stres este în bună măsură o caracteristică moştenită.