Neuroștiințe

Un studiu realizat de prof. Dean Falk, de la Universitatea din Florida, susține că a rezolvat misterul inteligenței remarcabile a fizicianului Albert Einstein. Totul stă în forma neobișnuită a creierului acestuia, afirmă Falk.

Un grup de cercetători de la Universitatea Duke din Carolina de Nord a întreprins un experiment bizar în care a reușit să recreeze o formă brută de telepatie, asta după ce a permis unei perechi de cobai să își trimită instrucțiuni folosind doar impulsurile cerebrale.

Toate societățile umane au fost modelate de religie, fapt ce a determinat oamenii de știință să se întrebe, printre altele, cum anume a influențat aceasta aspecte importante ale structurilor sociale. Până de curând, opinia generală era aceea că, spre exemplu, credința într-o zeitate atotputernică a fost crucială în apariția complexității politice și sociale a culturilor umane.

Această întrebare reprezintă unul dintre marile mistere ale biologiei. Într-un studiu publicat în revista Science, cercetătorii de la Institutul de Studii Biologice Salk susţin că au descoperit mecanismul din spatele îmbătrânirii celulare.

Recent, o echipă de savanți a descoperit în organismul omenesc molecule care ar putea avea un impact major asupra memoriei umane pe viitor.

Aparent, nu este nevoie de explicații științifice pentru gustul plăcut al răzbunării. Pare firesc să strigăm de bucurie pe străzi atunci când un om detestat de o lume întreagă moare. Și totuși, satisfacția pe care o simțim atunci când un personaj negativ își primește pedeapsa este tributară reacțiilor chimice la nivel cerebral și perfect măsurabilă.

Mai exact, cercetătorii Institutului Creierului din Queensland, Australia, au descoperit un tratament inovator împotriva maladiei Alzheimer şi a demenţei, bazat pe tehnologia ultrasunetelor direcţionate, prin care s-a restabilit funcţionarea memoriei la şoareci.

Potrivit unui articol publicat de o echipă de cercetători de la Harvard Medical School în Proceedings of the National Academy of Science, înțelegerea bazelor moleculare ale recunoașterii olfactive a prădătoarelor de către rozătoare va furniza instrumente fundamentale pentru studiul circuitelor neurale asociate comportamentelor înnăscute.

Cu ajutorul imagisticii prin rezonanță magnetică (RMN), cercetătorii au descoperit 12 puncte de conexiune extrem de dense în creierul uman, toate interconectate între ele. Acum, savanții încearcă să descifreze rațiunea existenței acestei rețele speciale.