Astrofizică

Astrofizica este o parte foarte importantă a astronomiei, utilizând știința fizicii pentru observarea și analizarea naturii corpurilor cerești (dar nu a poziției sau mișcării lor în spațiu), a mediului interstelar și a radiațiilor cosmice. Astrofizica e împărțită în două mari categorii: teoretică și experimentală. În principal, astrofizica examinează emisiile obiectelor din cosmos prin intermediul spectrului electromagnetic (lumina, densitatea, temperatura, compoziția chimică). Tot de această ramură a astronomiei țin și observarea și studiul unor concepte evazive, cum ar fi proprietățile materiei negre, a energiei negre și a găurilor negre, dar și călătoria în timp, „găurile de vierme” sau originile Universului. Astrofizicienii utilizează în munca lor de cercetare și analiză mai multe discipline ale fizicii, de la mecanică și electromagnetism până la mecanica cuantică sau fizica atomică și moleculară. Astrofizica experimentală este extrem de limitată în acest moment, fiind strâns legată de evoluțiile tehnologice ale explorării spațiale - de exemplu, din cauză că atmosfera Pământului afectează observațiile, este nevoie de telescoape trimise în spațiul cosmic pentru colectarea informațiilor. Unul dintre cei mai cunoscuți astrofizicieni din istorie este Arthur Eddington, care a reușit să demonstreze, în timpul unei eclipse, că teoria relativității generalizate a lui Einstein este corectă. De asemenea, cunoscutul telescop spațial Hubble a fost numit după astrofizicianul Edwin Hubble, care a demonstrat faptul că Universul este în expansiune.

Vezi în continuare toate materialele din categoria Astrofizică

Găurile negre „iubesc” ordinea

Cu ajutorul satelitului Integral al Agenției Spațiale Europene (ESA), astrofizicienii au descoperit că găurile negre, considerate printre cele mai haotice și neliniștite obiecte din univers, în realitate „iubesc” ordinea.

Cum luptă neutrinii împotriva cariilor dentare

Știința ne spune că, în fiecare secundă, trilioane de neutrini produși în miezul Soarelui traversează trupul fiecăruia dintre noi. Nu ne rănesc, pentru că aceste particule elementare neutre, care au totuși masa mai mare de 0, nu interacționează aproape niciodată cu materia. La fel de adevărat este, ne spune astronomii, și că neutrinii au adus în existență cea mai mare parte din fluorul prezent în Univers.

Supernovele de tip Ia, răspunsuri noi

Pentru a măsura distanțele în Univers, oamenii de știință se folosesc de surse de lumină etalon. De exemplu, supernovele de tip Ia au o luminozitate absolută cunoscută. Dacă măsurăm luminozitatea lor, aici, pe Terra, putem să determinăm distanța dintre noi și respectiva supernovă. Asta se știe. Dar care este mecanismul astrofizic din spatele acestor supernove?

O furtună solară moderată va lovi Pământul astăzi

După ce sâmbătă, 28 iulie, o flamă solară de clasa M6 a erupt pe Soare, din pata solară activă AR1532, dezlănțuind în Spațiu un val de plasmă și de particule încărcate, fenomen cunoscut și ca „ejecție de masă coronară”, specialiștii se așteaptă ca furtuna solară astfel produsă să ajungă pe Pământ astăzi, în jurul orei 15:00 GMT (sau 18:00 ora României).

O dispută cosmică

Asta îmi place mie la știință: peisajul ei nu este unul monoton și veșnic neschimbat. Uneori apar dovezi noi, care obligă la modificarea lui....

Omul și spațiul cosmic

omul-spatiu-stiinta-tehnica-1
  Știam deja că omul influențează starea planetei Pământ. Unele dintre tehnologiile noastre alterează în permanență ecosistemul global. Încă nu știam că noi influențăm și...

Apă pe Mercur!


Iată că în Sistemul Solar descoperim apa în cele mai neașteptate locuri. Greu de imaginat că ar putea exista apă pe cea mai apropiată planetă de Soare. În plus, noile date transmise de sonda Messenger sugerează prezența compușilor organici.

O nouă teorie despre originea vieţii: are viaţa terestră origini marţiene?

O nouă teorie ştiinţifică, publicată în Journal of American Chemical Society, sugerează faptul că la începuturi Terra ar fi avut prea multă apă pentru ca viaţa să poată exista, în timp ce pe Marte, care avea mai multe suprafeţe uscate, condiţiile ar fi fost mai prielnice vieţii…

Asteroid Day: interviu cu Grigorij Richters

asteroid-day-interviu-grigorij-richters-stiinta-tehnica
A regizat filmul „51 Degrees North” și este co-fondator al Asteroid Day alături de astrofizicianul și chitaristul formației Queen, Brian May. În 14 mai...

Geometria Universului

„Noli tangere circulos meos!” Se spune că acestea au fost ultimele cuvinte ale celui mai mare matematician al antichității, Arhimede. Erau rostite la Siracuza,...

Cele mai noi subiecte