Genetică

Genetica se ocupă cu cercetarea și analiza eredității, a variabilității și reproducerii ființelor vii. Părintele acestei științe, Gregor Mendel (1822-1884), a arătat că trăsăturile ereditare nu sunt transmise direct către copii de la părinți, ci țin de factorii ereditari (genele). În urma experimentelor sale, au rezultat Legile Eredității (legea purității gameților, respectiv legea segregării independente a perechilor de caractere), dar și o serie de principii care au dus la descoperirea cromozomilor, a ADN-ului, a genotipului uman, etc.

În știința geneticii se utilizează tehnologii foarte complexe, iar metodele experimentale cunosc o continuă evoluție, prin testare și diagnosticare. La ora actuală, genetica începe să ofere răspunsuri și soluții din ce în ce mai eficiente cu privire la originea, diagnosticul și tratamentul bolilor genetice. De asemenea, ea stă la baza unor noi metode de inginerie genetică, de la clonare până la editarea ADN-ului.

Actualmente, tot ce ține de genetică a devenit o știință aparte, care oferă un potențial remarcabil atât în înțelegerea unor mistere („cine suntem”, „de unde venim”, „care este locul nostru în Univers”), cât și în rezolvarea multor probleme legate strâns de sănătate și evoluție. Însă, în același timp, noile descoperiri aduc și provocări de natură religioasă sau etică.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Genetică

ADN-ul este noua materie primă a uzinelor Pentagonului

Cercetătorii Agenției Proiectelor de Cercetare Avansată pentru Apărare (Darpa), divizia tehnologică a Pentagonului, plănuiesc să se joace de-a Dumnezeu. Instituția guvernamentală a pus bazele unei fabrici de manipulare a materialului genetic, în cadrul căreia se vor crea noi forme biologice.

Dileme etice legate de genetică

Să presupunem că vreţi să faceţi un copil. Sunteţi la sediul clinicii X. Vi se pun în faţă 10 eprubete şi cineva...

A creat IBM un vaccin eficient împotriva tuturor virusurilor?

Virus
Dificultatea combaterii virusurilor precum Ebola și Zika vine tocmai din faptul că sunt foarte diferite între ele și în plus pot suferi regulat mutații...

Primul pacient din lume tratat și vindecat de cancer prin editarea...

pacient vindecat de cancer
Felul în care o fetiță de 13 ani a fost vindecată de leucemie reprezintă o reușită majoră. Știrea despre un pacient vindecat...

Celulele stem: o moleculă de ARN le hotărăște destinul

Destinul celulelor stem este decis de o clasă de molecule ARN a căror funcție era până acum ignorată. Este concluzia unui studiu realizat de două echipe de cercetători, de la Broad Institute (MIT) și  Harvard University.

Condiţiile de mediu influenţează rezistenţa la stres a urmaşilor

În cadrul unui studiu publicat în PNAS, cercetătorii Universităţii din Austin, Texas şi cei ai Washington State University au observat, la animalele ai căror strămoşi fuseseră expuşi la agenţi contaminanţi, reacţii crescute la factorii de stres, concluzionând că rezistenţa fiecăruia la stres este în bună măsură o caracteristică moştenită.

Mașina Turing Epigenetică – organismul uman este un internet biologic!

masina-turing-epigenetica-stiinta-tehnica-1
Molecula filiformă de ADN, care poate ajunge până la o lungime de 2 metri, este asemănătoare cu banda din mașina pe care genialul matematician...

Afecțiunile genetice vor avea „buton on/ off”

celule-modificate-CRISPRi
Pentru oricine cât de cât interesat de inovațiile din domeniul medical și, specific, din genetică, tehnologia editării genetice prin CRISP-Cas9 este deja destul de...

Extracţia mostrelor ADN din creierele pacienţilor decedaţi elucidează din misterele...

Un patolog american, de la Universitatea din Indiana, împreună cu o echipă internaţională de cercetători, a extras mostre de ADN din creierele aparţinând unor pacienţi decedaţi din perioada 1896-1938, păstrate de Muzeul de Istorie Medicală din Indianapolis, pentru a vedea dacă conţin gene legate de schizofrenie ori de alte boli mintale.

Premieră medicală: Cercetătorii au creat neuroni din piele umană, fără ajutorul...

Oamenii de ştiinţă au reuşit să creeze neuroni funcţionali direct din celule ale pielii umane - pot fi folosite inclusiv celule provenind de la bolnavii de Alzheimer. Noua metodă, potrivit revistei Cell, va putea oferi o soluţie viabilă pentru generarea de noi neuroni.