Genetică

Genetica se ocupă cu cercetarea și analiza eredității, a variabilității și reproducerii ființelor vii. Părintele acestei științe, Gregor Mendel (1822-1884), a arătat că trăsăturile ereditare nu sunt transmise direct către copii de la părinți, ci țin de factorii ereditari (genele). În urma experimentelor sale, au rezultat Legile Eredității (legea purității gameților, respectiv legea segregării independente a perechilor de caractere), dar și o serie de principii care au dus la descoperirea cromozomilor, a ADN-ului, a genotipului uman, etc.

În știința geneticii se utilizează tehnologii foarte complexe, iar metodele experimentale cunosc o continuă evoluție, prin testare și diagnosticare. La ora actuală, genetica începe să ofere răspunsuri și soluții din ce în ce mai eficiente cu privire la originea, diagnosticul și tratamentul bolilor genetice. De asemenea, ea stă la baza unor noi metode de inginerie genetică, de la clonare până la editarea ADN-ului.

Actualmente, tot ce ține de genetică a devenit o știință aparte, care oferă un potențial remarcabil atât în înțelegerea unor mistere („cine suntem”, „de unde venim”, „care este locul nostru în Univers”), cât și în rezolvarea multor probleme legate strâns de sănătate și evoluție. Însă, în același timp, noile descoperiri aduc și provocări de natură religioasă sau etică.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Genetică

Omul modern încă evoluează

Un studiu realizat de cercetători canadieni și britanici a demonstrat că selecția naturală este încă activă.

Neuroni din… urină

Nu este nici pe departe o glumă. Din urină, prin tehnici de inginerie genetică au fost obținuți neuroni funcționali.

S-au născut primele maimuţe create din embrioni diferiţi

Cercetătorii americani au reuşit în premieră crearea unor maimuţe perfect sănătoase, prin implantarea mamelor purtătoare cu celule provenite de la embrioni diferiţi.

O mutaţie poate cauza lipsa amprentelor digitale – o boală utilă...

Cercetătorii au descoperit recent o mutaţie genetică ce poate genera o boală foarte rară, adermatoglifie, care se manifestă prin lipsirea individului de orice fel de amprente. Studiul nu numai că oferă importante informaţii despre cauzele genetice ale adermatoglifiei şi despre formarea amprentelor digitale, dar şi subliniază importanţa studierii mutaţiilor genetice pentru cercetarea biologiei umane

Transpozonii, acrobații genomului

transpozoni-stiinta-tehnica
În mare măsură, suntem ceea ce scrie în ADN-ul fiecăruia dintre noi. Percepția generală este că genomul conține gene și… cam atât. De fapt,...

Rezistența la antibiotice datează de cel puțin 30.000 de ani

Cercetătorii canadieni au identificat în bacterii antice genele care le conferă imunitate la antibiotice.

Afecțiunile genetice vor avea „buton on/ off”

celule-modificate-CRISPRi
Pentru oricine cât de cât interesat de inovațiile din domeniul medical și, specific, din genetică, tehnologia editării genetice prin CRISP-Cas9 este deja destul de...

Conservarea funcțională a genelor

conservarea-genelor-stiinta-tehnica
Pentru ca evoluționismul să fie convingător, este nevoie de dovezi solide. Dovezi științifice, directe, clare. De asemenea, și contra-argumentele, indispensabile în dezbaterea academică, ar...

Geneticienii au aflat data la care a fost scrisă Iliada

Limbajul se comportă aidoma genelor. Aceasta a fost ideea de la care au plecat mai mulți geneticieni din Marea Britanie și SUA, cercetători care, folosind aceleași metode cu care dezvăluie parcursul oamenilor prin  istorie în funcție de mutațiile genetice, au reușit să identifice vârsta exactă a celebrei opere antice „Iliada”.