Astrofizică

Astrofizica este o parte foarte importantă a astronomiei, utilizând știința fizicii pentru observarea și analizarea naturii corpurilor cerești (dar nu a poziției sau mișcării lor în spațiu), a mediului interstelar și a radiațiilor cosmice. Astrofizica e împărțită în două mari categorii: teoretică și experimentală.

În principal, astrofizica examinează emisiile obiectelor din cosmos prin intermediul spectrului electromagnetic (lumina, densitatea, temperatura, compoziția chimică). Tot de această ramură a astronomiei țin și observarea și studiul unor concepte evazive, cum ar fi proprietățile materiei negre, a energiei negre și a găurilor negre, dar și călătoria în timp, „găurile de vierme” sau originile Universului.

Astrofizicienii utilizează în munca lor de cercetare și analiză mai multe discipline ale fizicii, de la mecanică și electromagnetism până la mecanica cuantică sau fizica atomică și moleculară. Astrofizica experimentală este extrem de limitată în acest moment, fiind strâns legată de evoluțiile tehnologice ale explorării spațiale – de exemplu, din cauză că atmosfera Pământului afectează observațiile, este nevoie de telescoape trimise în spațiul cosmic pentru colectarea informațiilor.

Unul dintre cei mai cunoscuți astrofizicieni din istorie este Arthur Eddington, care a reușit să demonstreze, în timpul unei eclipse, că teoria relativității generalizate a lui Einstein este corectă. De asemenea, cunoscutul telescop spațial Hubble a fost numit după astrofizicianul Edwin Hubble, care a demonstrat faptul că Universul este în expansiune.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Astrofizică

O plasă de păianjen cosmică

Cu ajutorul VLT (Very Large Telescope) al ESO (European Southern Observatory) au fost identificate șase galaxii aflate la periferia unei găuri negre...

Descoperirea celei mai masive găuri negre stelare din galaxia noastră

O echipă de astronomi tocmai a anunțat o descoperire spectaculoasă. Într-adevăr, ea a identificat cea mai mare gaură neagră stelară detectată vreodată...

Cum ar fi dacă planetele din Sistemul Solar ne-ar orbita la...

Este lesne de imaginat că, dacă celelalte planete din Sistemul Solar s-ar afla față de Pământ la aceeași distanță care ne desparte de Lună, ele s-ar vedea foarte mari pe cer. Pentru a vă face o idee despre un astfel de scenariu, priviți videoclipul de mai jos.

Materia întunecată a fost observată în premieră

Oamenii de știință germani au observat pentru prima oară un fragment din structura materiei întunecate, cea care determină locul de formare al galaxiilor în Univers.

E oficial: mergem pe satelitul Europa

Cea mai mică lună a lui Jupiter, Europa, ar putea avea condițiile necesare formării și întreținerii vieții – un motiv foarte întemeiat pentru ca NASA să trimită o misiune acolo.

(10707) Prunariu și (10466) Marius-Ioan sunt noile nume a doi asteroizi

asteroid-prunariu-ioan-marius-stiinta-tehnica
  Doi asteroizi din Sistemul Solar au primit numele a două personalități din România: primul și singurul cosmonaut român, Dumitru-Dorin Prunariu, respectiv Președintele Agenției Spațiale...

Furtunoasele proto-roiuri de galaxii

Atunci când au fost date publicității imaginile obținute de către telescopul spațial James Webb am fost teribil de fericit. În fața ochilor...

Exoplanetele similare Pământului ar putea găzdui vegetație de culoare neagră

Știm că există sisteme stelare binare, pentru că le-am văzut. Am văzut și sisteme solare guvernate de pitice roșii. Știm că în unele cazuri, acestea sunt orbitate de cel puțin o planetă, uneori de natură să întrețină viața. Dar, oare, cum s-ar dezvolta și cum ar fi afectată vegetația în astfel de împrejurări cosmice?

100.000 de planete interstelare hoinăresc prin Calea Lactee

Un studiu al astrofizicienilor Universităţii Stanford asupra aşa-numitelor planete „hoinar” relevă existenţa a nu mai puţin de 100.000 de astfel de obiecte cosmice în galaxia noastră.

O stea din șase are o planetă de mărimea Pământului

Datele trimise de către Telescopul Spațial Kepler devin din ce în ce mai interesante. În galaxia noastră ar putea exista cel puțin 17 miliarde de planete echivalente cu Terra, în ceea ce privește diametrul.