Modificarea microbilor care ne populează pielea poate fi o strategie eficientă pentru a descuraja țânțarii să ne muște și, astfel, s-ar putea reduce răspândirea bolilor transmise de țânțari, sugerează un nou studiu.
Oamenii de știință știau că țânțarii adulmecă oamenii înainte să-i înțepe concentrându-ne asupra aromelor noastre unice, inclusiv a substanțelor chimice eliberate de sebum și glandele sudoripare din piele. Glandele sudoripare eliberează, de asemenea, diferite molecule pe care microbii pielii apoi le descompun pentru a le folosi ca nutrienți; metabolismul acestor nutrienți eliberează molecule mici cu mirosuri specifice, care apoi se pot atrage tantari.
Un studiu recent a identificat substanțele chimice generate de microbiomul pielii care pot respinge țânțarii. Mai exact, acest parfum natural alungă o specie numită Templele egiptenilorcare răspândește boli precum dengue, febră galbenă și Zika.
Descoperirile, publicate pe 18 ianuarie în jurnal Scientific Reports, sugerează că modificarea microbiomului pielii pentru a elibera anumite mirosuri ar putea fi o strategie eficientă pentru prevenirea mușcăturilor de țânțari. Cercetătorii spun că această abordare ar putea fi, teoretic, mai sigură decât folosirea de repelente sintetice pentru țânțari – de exemplu, spray-uri pentru insecte – care se pot dispărea după câteva ore și pot provoca iritații ale pielii.
”Cercetătorii au fost motivați să găsească noi instrumente pentru a preveni răspândirea bolilor transmise de țânțari”, declara unul dintre autorii studiului, Iliano Vieira Coutinho-Abreu, cercetător de la Universitatea din California, San Diego. ”Avem nevoie de instrumente noi, deoarece unele populații de țânțari dezvoltă rezistență la insecticide, iar paraziții pe care îi poartă dăunătorii dezvoltă rezistență la medicamente, a spus el. Acestea includ paraziții care provoacă malarie de exemplu”.
Din acest motiv Coutinho-Abreu și colegii au apelat la microbiomul pielii umane. „Direcționarea sursei de semnale umane atractive către țânțari, care este microbiomul pielii umane, ar putea duce la protecție împotriva înțepăturilor de țânțari și a transmiterii bolilor”, a spus el.
Echipa de cercetare a crescut mai multe tulpini de bacterii care aparțin genurilor Stafilococ și Corynebacterium — două grupuri mari de microbi întâlniți în mod obișnuit pe pielea umană. Ei au crescut bacteriile în condiții similare cu cele găsite pe piele și apoi au profilat „volatilele” – substanțele chimice mirositoare care se evaporă rapid – eliberate de microbi. Ei au testat efectul unora dintre aceste substanțe volatile asupra A. aegypti comportamentul țânțarilor.
Pentru a face acest lucru, echipa a construit o cameră pentru dăunătorii bâzâitor. Un capăt al camerei conținea plasă de plastic acoperită cu un compus volatil mirositor, iar celălalt capăt avea o plasă de plastic impregnată cu un compus inodor, cum ar fi apa, ca o comparație. Apoi, au măsurat timpul petrecut de țânțari în apropierea fiecărei substanțe volatile de piele în comparație cu compusul inodor.
Ei au identificat trei substanțe volatile ale pielii care respingeau țânțarii: acid 2-metil butiric, acid 3-metil butiric și geraniol. Primele două arome se găsesc în mod obișnuit în fructe precum merele, în timp ce geraniolul este componenta majoră a uleiurilor de citronella și trandafiri.
Cercetătorii au confirmat, de asemenea, că țânțarii au fost puternic atrași de acidul lactic, un cunoscut atractant de țânțari, fiind produs de bacterii. Interesant este că unele dintre substanțele volatile ale pielii, cum ar fi octanolul și acidul acetic, nu au atras țânțarii decât dacă au fost combinate cu acid lactic. Acest lucru sugerează că acidul lactic afectează modul în care alte substanțe chimice de pe piele atrag țânțarii.
Pe baza acestor rezultate, autorii propun că microbiota pielii ar putea fi modificată pentru a nu mai produce substanțe chimice atrăgătoare sau pentru a produce substanțe chimice repelente. De asemenea, ei sugerează că modificarea microbiomului pielii pentru a produce cumva mai puțin acid lactic ar putea ajuta la prevenirea mușcăturilor de țânțari și, ulterior, la reducerea răspândirii bolilor transmise de țânțari.
Acest articol are doar scop informativ și nu este menit să ofere sfaturi medicale.
